Trenuri estivale rapide leagă Sofia, București și Istanbul / peste 11.000 de călători au folosit cele trei trenuri până în România și Turcia / Numărul acestora crește de la an la an

Biliana își amintește cum, acum 20 de ani, a luat trenul rapid din Sofia, seara, și a ajuns dimineața la Atena, unde era studentă pe atunci. „Era foarte convenabil și ieftin”, spune ea. Recent, ea a decis să-și ducă fiul cu trenul în Bulgaria, din capitala Greciei. Surpriză – trenul nu mai circulă după pandemia de coronavirus, relatează Mediapool, citată de Rador Radio România.

„Transporturile feroviare de călători cu Grecia au fost întrerupte în timpul pandemiei din 2020. Am făcut o anchetă privind reluarea legăturii feroviară, dar în acest moment nu există niciun interes din partea Greciei”, a declarat Svilen Gardev, director executiv al Căilor Ferate Bulgare – Transport de Călători. El a precizat că secțiunea de cale ferată dintre Kulata (Bulgaria) și Strimon (Grecia) nu este electrificată. Chiar înainte de suspendarea curselor, transportatorul feroviar grec opera pe acest tronson cu autobuze, făcând la Strimon legătura cu trenul Alexandroupoli – Salonic – Atena.

Transportul feroviar din Grecia a suferit o lovitură serioasă după cel mai grav accident, care a avut loc în februarie 2023, lângă Larisa, când 57 de persoane au murit și peste 80 au fost rănite. Doi ani mai târziu, nu există sancționați, grecii sunt furioși și tot nu sunt investiții în rețea.

Nu există conectivitate feroviară în Balcani, pe ruta dintre Est și Vest. Bulgaria, care este inima peninsulei, are în prezent o legătură feroviară doar cu Turcia și România.

În același timp, construirea unei rețele transeuropene de transport unice și interoperabile (TEN-T) este unul dintre principalele obiective ale politicii europene din ultimii ani. Cu toate acestea, țările balcanice mizează pe construcția de autostrăzi, în timp ce căile ferate rămân în afara atenției guvernelor lor.

Pandemia de coronavirus din 2020 a întrerupt transportul feroviar de pasageri între Bulgaria și țările vecine din cauza măsurilor de siguranță. După ce criza a trecut, relațiile au fost restabilite mai întâi cu Turcia, apoi și cu România. Atât.

Mai multe trenuri între Bulgaria, România și Turcia în timpul verii

Refacerea rapidă a liniei de cale ferată cu Turcia nu este o surpriză. Bulgaria este situată pe drumul dintre Europa și Asia. Tot mai mulți străini, dar și bulgari, aleg să călătorească cu trenul la Istanbul, deoarece este convenabil. Este un tren de noapte – te urci în vagonul de dormit în Sofia la ora 18:45, iar dimineața, în jurul orei 10:00, ești deja în metropola turcească. Garnitura feroviară este deținută de Căile Ferate de Stat Turce (TCDD). Datele Căilor Ferate Bulgare arată că tot mai mulți străini și bulgari aleg să călătorească cu trenul la Istanbul în scop turistic sau comercial.

Odată cu intrarea Bulgariei și a României în spațiul Schengen, controalele la frontieră au fost ridicate, iar călătoriile cu trenul devin și ele atractive între cele două țări, mai ales având în vedere renovarea în curs a podului peste Dunăre dintre Ruse și Giurgiu, a comentat Svilen Gărdev, director la Căile Ferate Bulgare – Transport de Călători, pentru Mediapool.

Un tren circulă zilnic de la Ruse la București, capitala României, cu plecare la ora 14:15 și sosire în gara București Nord la ora 17:32. Cealaltă legătură feroviară este pe la podul Vidin – Calafat. Trenul pleacă din orașul Vidin, nord-vestul Bulgariei, la ora 13:00, și ajunge în orașul românesc Craiova la ora 16:06. Ambele trenuri – din Ruse și din Vidin – au legături convenabile cu trenurile din capitala Bulgariei, Sofia.

În prezent, are loc o corespondență cu Căile Ferate Române privind posibilitățile de trecere a unui număr mai mare de trenuri de călători între Ruse – Giurgiu datorită interesului tot mai mare pentru acest tip de transport, a declarat Svilen Gărdev. El a precizat că o decizie va fi luată după analiza economică a costurilor și încasărilor.

Totuși, este cert că în această vară – din 13 iunie până în 13 octombrie -, turiștii români vor putea folosi din nou trenurile rapide directe pe rutele Sofia – București – Sofia, Varna – București – Varna și București – Istanbul – București. Aceste trenuri circulă doar în timpul sezonului estival, deoarece nu există interes iarna.

Știrea unui tren de mare viteză între București și Ruse către Aeroportul Otopeni de lângă capitala României a fost lansată în 2024. Potrivit presei românești, există interes din partea unui investitor privat, dar intenția nu s-a concretizat încă.

Spre deosebire de transportul feroviar intern, care este subvenționat de la bugetul de stat, nu există subvenții pentru transportul internațional și, din acest motiv, liniile trebuie să fie rentabile pentru a ieși calculul, au explicat reprezentanți al Căilor Ferate Bulgare – Transport de Călători.

Un total de peste 11.000 de călători au folosit cele trei trenuri până în România și Turcia, tendința fiind ca numărul acestora să crească de la an la an, au declarat cei de la Căile Ferate Bulgare – Holding, operatorul feroviar bulgar.

Turist român în Bulgaria

Vlad este un turist român care a vizitat Bulgaria în 2024. El spune că a decis să călătorească cu trenul de la București la Veliko Târnovo. Călătoria mi-a luat peste șapte ore pe o distanță mai mică de 300 km. La întoarcere, încă 10 ore din cauza reparațiilor la calea ferată pe unele porțiuni de drum. Pe alocuri, trenul se deplasa cu o viteză de 30 km/h. Acestea sunt viteze demne de secolul al XIX-lea”, a spus Vlad.

El adaugă că situația din România nu este diferită. Trenul București – Ruse face 120 km în peste 3 ore. Motivul este că ruta spre Giurgiu ocolește mult. Linia directă are probleme cu terasamentele și nu permite circulația pe acolo a trenurilor clasice cu locomotive și vagoane, explică Vlad.

Potrivit acestuia, intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen pe cale terestră la începutul anului 2025, nu a contribuit la accelerarea circulației trenurilor de pasageri între cele două țări.

„Trenurile de pasageri de la București la Sofia, Varna sau Istanbul au o oprire lungă la Ruse. Acesta este motivul pentru care puțini români le folosesc. Oamenii preferă să meargă în vacanță în Bulgaria cu mașina, deoarece ajung acolo de două ori mai repede decât cu trenul și le permite să transporte mai multe bagaje. Uneori folosesc autobuzele”, a spus Vlad.

Pentru turiștii români care vizitează litoralul bulgăresc al Mării Negre, trenul nu este o opțiune bună, deoarece călătoria lor până la Varna durează 12 ore. Trenul sosește târziu în cursul zilei și dacă apoi trebuie să ajungi, de exemplu, la Nisipurile de Aur, trebuie să iei un taxi, ceea ce crește costurile, explică Vlad.

Atât în ​Bulgaria, cât și în România, liniile de cale ferată sunt într-o stare precară, investițiile sunt puține, iar modernizarea este lentă. Trenul de la Craiova la Vidin, care traversează Podul Noua Europă (Calafat-Vidin), parcurge 120 km în trei ore și jumătate. Motivul este infrastructura feroviară învechită Craiova – Calafat, cu porțiuni lungi unde viteza atinge doar 30 km/h.

O analiză realizată de Căile Ferate Bulgare – Transport de Călători arată că cele mai mari întârzieri ale trenurilor internaționale se datorează verificărilor și controalelor vamale de la punctele de trecere a frontierei Kapikule cu Turcia și de la Ruse.

Călătoriile retro câștigă popularitate

În ultimii ani, călătoriile de lux cu trenuri retro, care costă mii de euro, au fost în creștere. Pe lângă celebrul Orient Express, Căile Ferate Bulgare – Transport de Călători colaborează și cu alte companii specializate în călătorii de aventură cu trenul. Din acest an, rutele și frecvența acestor călătorii internaționale speciale au crescut semnificativ, ceea ce arată că străinii manifestă un interes serios pentru acest tip de experiență, au spus cei de la Căile Ferate Bulgare – Transport de Călători, fără a specifica cu ce companii și pe ce rute au parteneriate.

Au specificat că din 2023, Orient Express trece prin Bulgaria de două ori pe an. Traseul său în direcția Paris – Istanbul este prin Ruse – Varna – Svilengrad, iar în direcția inversă se deplasează pe direcția Svilengrad – Gorna Oriahovița – Ruse.

Reuniunea miniștrilor transporturilor din UE

Rețeaua feroviară învechită, lipsa trenurilor moderne și a conexiunilor dintre țările vecine sunt principalele motive pentru care nu există conexiuni feroviare rapide între capitalele din Balcani. O altă problemă este aceea că, pentru aceste țări, transportul feroviar nu este o prioritate și nu se fac investiții în acest domeniu.

În primele zile ale lunii iunie, este programată la Luxemburg o reuniune a miniștrilor transporturilor din UE. Viceprim-ministrul bulgar și ministru al Transporturilor, Grozdan Karadjov, a declarat că are planificată o întâlnire cu omologii săi din România și Grecia, la care va participa și comisarul european pentru Transporturi și Turism, Apostolos Tzvitzikostas. „Voi ridica problema dezvoltării liniilor de cale ferată dintre cele trei țări, care nu sunt în stare bună sau nu sunt electrificate și nu permit viteză mare”, a declarat Karadjov pentru Mediapool.

Potrivit acestuia, obiectivul este ca, cu ajutorul Comisiei Europene în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, să se asigure nu doar finanțare pentru aceste proiecte, ci și proceduri rapide privind autorizațiile, documentația, procedurile de mediu și toate celelalte.

„Vom invita toate țările de pe coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și Comisia Europeană la Sofia, pentru a ne concentra asupra provocărilor legate de lipsa unui număr suficient de poduri, tuneluri, secțiuni de cale ferată și rutieră lipsă, precum și legat de cele de capacitate insuficientă. Acesta reprezintă un obstacol serios în calea trecerii fără probleme a încărcăturilor, mărfurilor și persoanelor și este important să se accelereze construcția segementelor lipsă”, a declarat vicepremierul Karadjov.

„Dorința noastră este să-i bucurăm pe cetățeni cu conectivitatea interregională. Aceasta este calea”, a adăugat el. Speranța cetățenilor din Balcani este ca cel puțin trenurile binecunoscute în Europa de Vest și Centrală – InterCity sau Express – să înceapă să circule. Trenurile de mare viteză, care circulă cu peste 300 km/h și parcurg distanța dintre Berlin și Paris (877 km) în aproximativ opt ore și jumătate, iar pe cea între Bruxelles și Strasbourg (350 km) în mai puțin de patru ore, sunt în prezent vise într-un viitor îndepărtat. Totuși, aceste exemple arată cât de eficient și competitiv poate fi transportul feroviar în comparație cu alte moduri de transport atunci când există infrastructură de mare viteză. Acesta este și obiectivul politicii europene de transport feroviar – de a stimula o astfel de conectivitate pe întregul continent.

*Acest articol a fost scris în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. Următoarele persoane au lucrat la articol: Lili Granițka (Mediapool.bg, Bulgaria); Vlad Barză (HotNews.ro, România).

Sursa: MEDIAPOOL / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu