G4Media.ro

Trenul special Connecting Europe Express își începe călătoria din gara Lisabona, în…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. sincer as vrea sa aud de un tren care traverseaza europa cu super viteaza, alternativa reala la avione , cel putin pe anumire locatii

    • Se vor scurta distanțele între județe și localități, unele având mulți locuitori, iar în prezent se ocolește prea mult pe calea ferata.
      Se pot utiliza bani de la Uniunea Europeană și bugetul național!!!!!!!!
      Investițiile se vor amortiza în câțiva ani, iar Uniunea Europeană pune accentul pe transportul feroviar.
      Linii noi de cale ferată convenționale:
      – între Pitești și Râmnicu Vâlcea, aproximativ 50 km, utilitatea acestei linii necesare se cunoaște, se poate realiza pe fostul amplasament sau între Costești și Băbeni, sau la nord între Curtea de Argeș și Călimănești, iar traficul va fi între 20-50% în raport cu cel dintre București și Brașov, din varii motive, nu afecteaza traficul feroviar pe liniile aglomerate existente;
      – Bacău – Moinești/Comănești (aproximativ 50 km) pentru a scurta distanțele din Moldova cu sudul Transilvaniei (sunt peste 3 milioane de locuitori în aceste județe) iar linia 501 va cunoaște o creștere majoră de trafic;
      – Neamț (Bicaz) – Gheorghieni (40 km) pentru realizarea rutei centrale între Moldova și Transilvania, (inclusiv Chișinău) care va fi paralelă cu autostrada A7, sunt peste 5 milioane de locuitori în aceste județe;
      – Târgu Mureș – Sighișoara (50 km) pentru scurtarea duratei și distanței dintre Târgu Mureș și Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Sibiu;
      – Sinaia – Pietroșița (doar 30 km), pentru o variantă către Valea Prahovei și scurtarea distanței dintre Argeș, Dâmbovița cu Valea Prahovei și Brașov;
      – București – Alexandria (60 km) deoarece sunt mulți locuitori cu domiciliul pe această rută;
      – Iași (Hârlău) – Botoșani de asemenea face legătura mai scurtă cu municipiul Botoșani;
      – Râmnicu Vâlcea (Alunu) – (Seciuri) Târgu Jiu pentru o variantă secundară cu județul Gorj și stațiunile Rânca, Horezu;
      – Piatra Neamț – Târgu Neamț sau Roman pentru că municipiul Piatra Neamț nu are legături scurte cu jumătate din Moldova plus Republica Moldova;
      – Cluj Napoca – Zalău, Baia Mare – Sighet, Ploiești – Snagov – Balotești unde sunt destule localități, Moreni – Câmpina, Chiajna-Crevedia-Videle.
      De asemenea niște linii scurte spre stațiuni: Câmpulung – Rucăr, Zărnești – Bran/Moieciu, Mâneciu – Cheia, Constanța – Navodari – Aeroportul Kogălniceanu – linia 804 cu județul Tulcea, Mangalia – Varna (litoralul bulgăresc).
      Linii noi de mare viteză între:
      Constanța – București – Sibiu (via Pitești sau Brașov) – Cluj Napoca – Oradea, București – Buzău – Bacău – Roman – Iași – Chișinău; Focșani – Bârlad – Huși – Chișinău, Cluj Napoca – Târgu Mureș – Piatra Neamț – Bacău sau Roman – Bârlad, București – Pitești – Craiova, Brașov – Sibiu – Arad – Timișoara, Craiova – Reșița – Timișoara și Buzău – Galați.

      Desigur că nu toate localitățile pot avea acces la cale ferată, nu se pot mulțumi toți românii.
      ! Numărul de locuitori din România și bunăstarea acestora vor fi factorii determinanți în gradul de utilizare a căilor ferate, și restul mijloacelor de transport, mai puțin numărul de pasageri și volumul de mărfuri din străinătate.

  2. rupeti-va spatele la sparanghel ca sa va platiti taxele si sa imbogatiti contribuabiilii „productivi” germani

    cumparati gaze ruse, venind prin conducte romanesti, dar achitati factura la o companie franceza, care nu a facut nimic pentru gazul si conducta cu pricina

    duamna Valean trebuie sa achite chiria un tren gol inchiriat de la grofi, si de unde altundeva bani?