Primarul din Miercurea-Ciuc consideră că oprirea finanţării proiectelor PNRR reprezintă o mare greşeală

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, consideră că oprirea de la finanţare a proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR) aflate în derulare, care au un grad de execuţie de până la 30%, reprezintă o mare greşeală, întrucât vor fi blocate zeci de şantiere care vizează inclusiv reabilitarea unor clădiri istorice.

Într-o conferinţă de presă susţinută în faţa clădirii monument istoric a Primăriei Miercurea-Ciuc, aflată într-un amplu proces de reabilitare energetică cu fonduri PNRR, Korodi Attila a atras atenţia că statul român trebuie să menţină un buffer de proiecte în cadrul PNRR, adică un număr mai mare de proiecte începute decât suma exactă acoperită de finanţare, pentru a se asigura că, la final, toate fondurile disponibile vor fi absorbite, transmite Agerpres.

Primarul a explicat că nu toate proiectele vor ajunge la maturitate, adică vor fi finalizare, din cauza diferitelor problemelor tehnice neprevăzute apărute în timpul execuţiei, iar dacă se păstrează doar proiecte care să acopere exact bugetul alocat, statul riscă să piardă bani europeni şi să lase proiecte neterminate.

Potrivit lui Korodi, proiectele aflate între 0% şi 30% progres ar trebui păstrate în listă ca rezervă (buffer), pentru ca cele care avansează bine să poată fi decontate integral.

De asemenea, primarul este de părere că pentru restul de proiecte este nevoie de o sumă minimă pentru a le finanţa integral şi pentru a nu lăsa investiţiile nefinalizate.

În caz contrar, şantierele vor fi blocate complet, din cauză că nu se vor mai putea aloca nici fonduri locale, întrucât nu vor mai fi considerate proiecte europene.

Korodi a subliniat că Primăria Miercurea Ciuc, fiind deja la peste 30% progres, are capacitatea financiară şi tehnică să finalizeze proiectul până în august 2026.

„E cea mai mare greşeală. Statul român să lase un buffer de proiecte, din care cele mai mature le decontează, restul cu o investiţie minimă, vorbim de 2-3 miliarde de lei, le acoperă. Şi atunci o să avem foarte multe clădiri, publice, şcoli, teatre şi aşa mai departe terminate. Cam asta este logica. Şi aici este şi un strigăt din faţa Primăriei Miercurea-Ciuc, pentru că o clădire istorică să o laşi aşa, se va duce de tot. Sunt sume mari, oricum pe care noi ca autoritate locală investim, deoarece cofinanţarea şi acum e mai mare decât fondurile europene, dar vrem să ducem proiectul la capăt”, a declarat primarul municipiului Miercurea-Ciuc.

Acesta a punctat faptul că imobilul Primăriei „a prins ultimul moment propice de renovare, reabilitare şi consolidare”, întrucât prezenta semne serioase de degradare şi era vulnerabil la cutremure, existând risc de prăbuşire.

Prezent la conferinţa de presă, viceprimarul Bors Bela a explicat că deşi proiectul PNRR vizează exclusiv reabilitarea energetică, fiind vorba de o clădire monument istoric, în timpul lucrărilor s-a dovedit că este nevoie şi de intervenţii pentru restaurarea unor elemente originale, cum ar fi uşile, vechi de peste 140 ani, care sunt încă funcţionale.

Pentru finanţarea acestor lucrări trebuie identificate resurse suplimentare, întrucât clădirea nu va mai supusă prea curând unor lucrări de renovare.

Jurnaliştii au fost invitaţi apoi pe şantierul de reabilitare a clădirii Primăriei, unde au aflat detalii despre evoluţia lucrărilor.

Dirigintele de şantier, Csiby Attila, a explicat că acest imobil a fost construit în anul 1888, ca sediu al Comitatului Ciucului şi a fost extins apoi în anii 1912-1913.

Clădirea are în total 270 de încăperi, o suprafaţa utilă de 6.670 de metri pătraţi, faţadele au în jur de 4.700 de metri pătraţi, iar zugrăvelile interioare se vor efectua pe o suprafaţă de 27.000 de metri pătraţi.

De asemenea, se vor înlocui peste 20.000 de ţigle şi peste 200 de ferestre.

Pe lângă reabilitarea faţadelor şi înlocuirea ferestrelor, lucrările includ, printre altele, izolarea pereţilor de la subsol şi a podului, înlocuirea completă a sistemului de încălzire şi a reţelei electrice, intervenţii pentru siguranţa la incendiu, amenajarea curţii şi montarea de panouri fotovoltaice.

Proiectul are o valoare de 25,22 milioane de lei, din care 17 milioane de lei sunt asigurate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar diferenţa este acoperită din fondurile proprii ale primăriei.