Trei tineri au proiectat o insulă de cultură în mijlocul deșertului teleormănean

În acest moment, Teleormanul este mult mai cunoscut în țară decât era în urmă cu cinci ani. Din păcate, motivele pentru care este el cunoscut sunt cu totul și cu totul altele decât acelea pentru care ar fi fost bine să fie… Și e suficient să spunem Marin Preda, Constantin Noica sau Liviu Vasilică pentru a fi foarte clare motivațiile pozitive de raportare la județul arid din sudul țării. Însă există și în prezent povești cât se poate de adevărate despre spiritul teleormănean, obligat să lupte mai mult decât altele, pe fondul sărăciei și posibilităților limitate de expansiune. Iar atunci când obiectivele sunt atinse, niște valori încep să iasă la suprafață mai limpede și mai vizibil decât oriunde în altă parte.

Festivalul de teatru dintr-un oraș fără casă de cultură. Alexandria nu are o casă de cultură funcțională și nici măcar o clădire în care să se poată amenaja o scenă pentru teatrul profesionist. Și totuși, din 2006, în reședința județul Teleorman se desfășoară un festival național de teatru. Vorbim deja despre 13 ani, în care, fiecare sfârșit de vară înseamnă pentru întreaga comunitate din această zonă, teatru, cultură și dezbatere.

Or, toate acestea nu existau până în 2006 în județ, cu foarte mici și rare excepții. De la an la an, Festivalul de Teatru Tânăr “Ideo Ideis” a devenit din ce în ce mai important la nivel național, reușind să aducă în Alexandria nume foarte importante ale scenei românești. În felul acesta, oamenii dintr-un județ arid din punct de vedere cultural au ajuns să aibă posibilitatea de a vedea piese cu Marcel Iureș, Horațiu Mălăele, Marius Manole, Florin Piersic jr., Medeea Marinescu. Într-un fel, Ideo Ideis a transformat Teleormanul și a deschis pentru mulți noi orizonturi. Căci nu e puțin lucru să poți vedea o piesă bună de teatru. Teatrul te vindecă și te schimbă. Iar Ideo Ideis, în acest context, a reușit să aducă reale îmbunătățiri în viața spirituală a celor care aleg să trăiască în județul Teleorman.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

În spatele acestui festival de dimensiuni uriașe, la care participă artiști consacrați, dar și actori din întreaga țară stau… trei tineri. Deși pare greu de crezut, în 2006, Ideo Ideis era ideea a trei adolescenți din Alexandria, care se întâlniseră într-o trupă de teatru a liceului de Mate-Fizică din oraș. Andreea Borțun avea pe atunci 14 ani și Alexandru Ion (foto) avea 18. Cu sprijinul Oanei Nedelea, cei trei au reușit să acceseze un program de finanțare pentru tineri și astfel au pornit cel mai mare proiect cultural pe care l-a cunoscut vreodată Teleormanul. Iar rezultatele se pot contabiliza matematic. Dacă în 2006, când a început festivalul, la UNATC nu mai terminase cursurile niciun om din Alexandria de mai bine de

20 de ani, de atunci și până acum sunt peste 25 de absolvenți de UNATC din Alexandria. “Consiliul Județean nu ne place deloc. Noi suntem apolitici de fel. Nu ne băgăm în lucruri politice și probabil de aia.”

Alexandru Ion este acum un actor cunoscut la nivel național și deja e un adult care-și înțelege menirea. Dar atunci, când totul era doar un vis, el nici nu îndrăznea să vadă atât de departe:

• “Ideea ne-a venit mergând la alte festivaluri prin țară, pentru că la liceul nostru era o trupă de teatru, din care făceam parte și eu, și Andreea. Numai că în țară toate festivalurile erau în engleză și nouă nu ne plăcea foarte tare să jucăm în engleză. Așa că am început să ne gândim cum ar fi să facem noi un festival în limba română. De acolo a pornit gândul. Apoi eram puștani și voiam atenție. Cel puțin la mine așa a fost. La un moment dat ne întorceam de la un festival de la Bacău și fuseseră inundații și a durat vreo 12 ore călătoria cu trenul și, în timpul călătoriei, s-a cristalizat gândul. A fost în 2005 o ediție pilot, la nivel de județ și la prima ediție bani am avut din două surse mari și late: Consiliul Județean, prin Consiliul Local al Tinerilor și exista atunci o structură de finanțări neranbursabile care se numea Agenția Națională de Sprijinire a Inițiativelor Tinerilor, care acum nu mai există. Și știu că a compus Andreea atunci o cerere de finanțare, am completat formularul cum am știut noi și am luat finanțare. Acum avem sponsori privați și primim și o sumă importantă de la Primăria Alexandria. Consiliul Județean nu ne mai dă bani de mult. Ne-a dat câțiva ani fabuloasa sumă de 1000 de euro. Consiliul Județean nu ne place deloc. Noi suntem apolitici de fel. Și nu ne băgăm în lucruri politice și probabil de aia. Acum avem și finanțare de la Ministerul Culturii, avem finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național. În momentul de față, Ideo Ideis este pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Culturii, ceea ce înseamnă că primește finanțare automată în fiecare an. Nu ne așteptam atunci, la începuturi, ca festivalul să ajungă la aceste dimensiuni. Dar a ajutat foarte tare faptul că de-a lungul timpului ni s-au alăturat oameni foarte vizibili. Faptul că domnul Iureș a venit de la prima ediție pentru noi a fost un sprijin providențial. ”

Zbaterea celor trei adolescenți care își propuseseră să aducă teatrul la Alexandria, unde nici măcar nu există o clădire în care să se poată amenaja o scenă pentru teatrul profesionist este confirmată și de Andreea Borțun, care pe vremea începuturilor de festival, nu avea decât 15 ani: “Alex făcuse o ediție unui festival inter-județean și atunci eu și Oana Nedelea ne-am ocupat de partea de finanțare pentru următoarea ediție. Totul a început foarte timid, cu un ajutor de la primărie. La momentul acela ne ajuta și Consiliul Județean și o firmă privată.

De la primărie cred că am obținut cam 10.000 lei. Oricum bugetul primei ediții era undeva între 18.000 și 23.000 lei, pentru ca în prezent să discutăm despre un buget de 150.000 de euro, cu sprijinul foarte multor sponsori privați. Sunt și sponsori locali care ne ajută. Recunosc că eu speram de la început să iasă totul așa. Am pus multă energie în asta și eu, și Alex, și Oana. Așa că n-a fost o surpriză că s-a întâmplat. Dar faptul că a venit Iureș de la prima ediție a contat enorm. Știu că Alex l-a întrebat la un moment dat pe Marcel Iureș de ce ne-a fost alături la modul ăsta și el a răspuns: “Păi nu e normal ca atunci când cineva îți cere ajutorul să i-l dai?” Nu știu dacă lumea asociază festivalul cu județul. Cumva, evenimentul e privit ca un fel de oază în desert. Lumea din exterior se miră. Pentru că li se pare paradoxal ca tocmai la Alexandria să apară această insulă culturală. E o oază de cultură în mijlocul deșertului.”

Bugete astronomice pentru evenimente microscopice. Anul acesta, la cea de-a 13 ediția a festivalului vor participa nume consacrate ale scenei și televiziunii românești. Dar, din cauza faptului că la Alexandria nu mai funcționează nici măcar Casa de Cultură, piesele se vor juca, la fel ca anul trecut, în Sala Polivalentă. E lesne de imaginat că sonorizarea într-o sală polivalentă nu este una dintre cele mai bune și nici tribunele nu sunt concepute pentru a vedea piese de teatru. Dar organizatorii se luptă în continuare ca festivalul să aibă loc.

În tot acest timp, Consiliul Județean Teleorman, care a decis să nu mai arunce “fabuloasa” sumă de 1000 de euro pentru teatru finanțează serios instituția care ar trebui să se ocupe de promovarea și conservarea culturii la nivel județean: Centrul Cultural Teleorman. Spunem “ar trebui”, pentru că, în realitate, banii primiți de Centru fie nu sunt cheltuiți integral și se întorc la bugetul județean, fie sunt cheltuiți fără sens, pe evenimente superficiale, menite să atragă electorat pentru puternicii locului.

În anul 2016, Centrul primea de la Consiliul Județean Teleorman deloc neglijabila sumă de 621 mii lei. La finalul execuției bugetare, Centrul cheltuise, cu cele câteva evenimente pe care le organizează anual, suma de 602 mii lei. Restul banilor s-au întors la bugetul Consiliului Județean, deși probabil ar fi putut fi utili pentru promovarea vreunui obiectiv cultural, pentru organizarea unui eveniment care chiar să promoveze muzica populară a județului și care să poarte, să zicem, numele lui Liviu Vasilică.

În realitate, Centrul Cultural organizează anual patru evenimente mari și unul local: “Iată, vin colindători!”, “Teleorman Pop Fest”, “Festivalul de literatură Marin Preda” și “Drăgaica”. Dacă ne raportăm la suma cheltuită pentru acestea și alte câteva evenimente organizate în deplasare, suma de 602 mii lei cheltuită anul trecut pentru cultura județului pare astronomică. Potrivit președintelui Consiliului Județean, Dănuț Cristescu, în anul 2017, cultura teleormăneană a primit bani mai puțini, deși suma tot astronomică pare: 500 mii lei. Până la jumătatea anului trecut, Centrul a “reușit” să cheltuiască pe evenimente culturale doar 193 mii lei.