G4Media.ro

Traseul educațional complicat al unui copil cu autism, explicat de psihologul Anca…

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com via EduPedu.ro

Traseul educațional complicat al unui copil cu autism, explicat de psihologul Anca Dumitrescu: Face ani de terapie, merge la școală, ține pasul. Nu înseamnă că „gata, am terminat”. Autismul vine și cu alte modificări

„Doar 3% dintre copiii cu tulburare din spectru autist au IQ peste medie. Să spunem că asta reprezintă autismul este eronat, pentru că se creează o imagine falsă. Vorbim de câțiva care se vor descurca fără mari dificultăți, însă noi trebuie să ne raportăm la toți ceilalți. Acolo unde s-a colaborat cu un cadru didactic, indiferent de gravitatea afecțiunii, s-au obținut rezultate, în primul rând la nivel de comportament și de adaptare la clasă”, a declarat psihologul Anca Dumitrescu, președinta Asociației Autism Voice, într-un interviu pentru Edupedu.ro.  „Cel mai frecvent, profesorii nu știu să gestioneze comportamentul în timpul orei, fie că sunt comportamente neadecvate, că deranjează și se mișcă sau fac zgomote, fie că nu răspund imediat solicitărilor”, adaugă Anca Dumitrescu. Precizările complete, mai jos. Asociația Autism Voice are 2 centre de terapie pentru copii între 2 și 12 ani, unde se lucrează în cea mai mare parte terapia ABA, unu la unu și programe pe zona de socializare: grupuri de socializare, psihoterapie și logopedie și Autism Institute, primul Centru Multifuncțional de Recuperare și Cercetare în Autism, un proiect unic în România, pentru copiii, adolescenții și adulții cu autism. „Scopul nostru principal este să meargă la grădiniță și la școală”, spune Anca Dumitrescu. După 6 luni de terapie, dacă copilul s-a obișnuit cu programul de terapie și are câteva abilități de bază, se începe integrarea în grădiniță și merge însoțit de trei ori pe săptămână, până se obișnuiește. Pe de altă parte, e important să facă mai multe ore de terapie decât de grădiniță în prima fază și apoi se crește treptat programul până când va merge zilnic la grădiniță. Articolul integral, pe EduPedu.ro.
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Din pacate Romania NU face nimic pentru copiii(balnavii) cu autism…Norocul sunt aceste Asociatii care ajuta cat pot.. dar, la tara , in zone unde nu exista Asociatii de acest fel, copiii respectivi sunt ai nimanui…NU sunt ai Romaniei si nu vor fi niciodata recuperati…
    „Nu exista niciun centru de stat INTEGRAT care sa ofere acestor copii tot ce au nevoie PENTRU TIMPUL NECESAR. Exista centre pe langa spitalele mari, dar totul se limiteaza la un numar de sedinte de kinetoterapie pe luna, la un anumit interval, exista poate un psiholog pentru toti copiii, eventual cativa kinetoterapeuti, un psihiatru. Nu exista niciun centru de stat pentru copiii care au nevoie de ingrijire permanenta, cei violenti care ar avea nevoie de medic in jurul lor, cei cu care familia la un moment dat nu mai face fata. Spitalizarile sunt limitate in aceste cazuri disperate si dupa 2-3 saptamani ei merg in familii unde de obicei dramele continua.”
    Mamica unui copil cu autism: „Ce face statul român pentru copiii cu autism? Varianta scurtă este că le dă un fel de „pensie alimentară”, ca un tată care a divorțat și nu vrea să se implice emoțional în creșterea propriului său copil. Când aud câte facilități crează statele europene pentru copiii cu autism mă încearcă un soi de revoltă greu de stăpânit. Chiar și așa, eu am preferat să nu-mi consum energia pe ce nu face statul român și să fac eu, cu mâna mea, ce e mai bine pentru copilul meu.”

  2. „Ce nu face statul român pentru copiii cu autism..
    Statul român în primul rând nu are o strategie clară, o instituție care să aibă toate răspunsurile la întrebările părinților care se află la început de drum.
    După diagnostic, ce vine oricum uneori destul de târziu (părinții nu merg la timp la specialist, mulți experți se feresc să dea un diagnostic prea devreme) părintele nici măcar nu știe ce are de făcut, unde să se ducă mai întâi, la ce uși să bată, cui să ceară ajutorul.
    Medicii de familie ar trebui să fie primii care să-i tragă de mânecă pe părinți că cel mic prezintă anumite semne care te duc cu gândul la spectul autist. Ei ar trebui cumva să dea starul: trimitere la psihiatru, la psiholog, la o echipă multidisciplinată.
    Ideal ar fi ca echipa asta să fie toată la un loc, ca un copil să fie observat și evaluat pe toate ariile de dezvoltare. Și să fie gratis.
    După acel diagnostic, statul român ar trebui să activeze asistența socială, așa cum vedem în filme. Să vină oamenii ăia acasă să vadă ce-i cu copilul, dar și cu tine, că dacă o iei razna, adio recuperare! Să existe cineva care să evalueze nevoile familiei.
    Nu.
    Statul român nu face asta!
    Nici măcar în varianta digitală nu există un site cu toți pașii pe care-i ai de făcut de la primul semn de autism și până la ultimul. Promit să fac în viitorul apropiat un episod amplu pe tema asta.
    Prin urmare, statul român NU face pentru copiii cu autism nimic în acest sens. Noroc cu grupurile de pe Facebook în care ne-am strâns și ne întrebăm unii pe alții care ce-a făcut, unde a mers, cum a rezolvat și ce ar fi de făcut pe mai departe.”

    .Pagina 142/270 din Programul de guvernare PSD-PNL-UDMR:
    „I. Deziderate din perspectiva Proiectului România Educata
    I.1. Educație de calitate pentru toți
    Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev și student, începând cu
    educația timpurie și continuând cu învățarea pe tot parcursul vieții.
    I.2. Educație individualizată – diversitate
    Educația este INDIVIDUALIZATA, centrată pe nevoile și pe aspirațiile celui care învață și pe
    specificul fiecărei comunități de învățare.
    Sistemul de educaţie va asigura condiţiile și va stimula elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul
    potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, coroborat cu domeniile
    aflate în aria lor de interes. Consilierea și orientarea şcolară, serviciile de sprijin educational și
    social capătă o importanţă accentuată în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/
    universitar. Infrastructura educaţională trebuie să fie adecvată, oferind fiecărui elev/ student
    şansa maximizării propriului potenţial.”

    Vorbe goale, pe hartie…. mi-aminteste de „medicina personalizata” promisa de acest Guvern in celebrul Plan pentru prevenirea si tratarea Cancerului, votat de Parlament si promulgat de Presedinte, Plan incuiat la sertar!

  3. Azi 3 Decembrie e Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități,
    Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități este marcată în fiecare an la 3 decembrie, cu scopul de a promova și implementa programele destinate îmbunătățirii condițiilor de viață pentru aceste categorii sociale defavorizate.
    Marcarea International Day of People with Disability are ca obiectiv promovarea unei mai bune înțelegeri în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități și susținerea demnității, a drepturilor și a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine față de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce privește implicarea lor în diverse sfere de activitate.”
    Nici un mesaj de la inaltii demnitari romani… ia sa fi fost 15 Martie, Ziua maghiarilor, sa-i fi vazut cum curgeau mesajele catre UDMR!!