The Wall Street Journal: Europa are un nou ”polițist” pentru combaterea fraudelor la nivel înalt. Lansat săptămâna trecută, Biroul Procurorului Public European va investiga delictele cu fonduri UE

Cel mai nou birou din Uniunea Europeană vizând respectarea legii se confruntă cu probleme de rezolvat imediat, el având misiunea de a urmări felul în care sunt cheltuite fondurile destinate combaterii pandemiei de Covid-19 și trebuind totodată să facă față rezistanței pe care unele state membre o opun lărgirii puterilor UE.

Lansat săptămâna trecută, Biroul Procurorului Public European (EPPO) va investiga și va trimite în instanță o serie delicte legate de fondurile și de taxele UE. Chiar și în timpuri normale, o atare misiune s-ar dovedi dificilă. Dar acum, mandatul antifraudă al acestui birou vizează cele 750 miliarde euro, echivalentul a $913 miliarde, pe care UE le-a oferit ca să ajute statele membre să-și revină după pandemie.

Condus de un procuror anticorupție din România, EPPO operează pe un teritoriu nedelimitat. Fără un Cod penal propriu pe care să îl poată aplica în vederea instrumentării cazurilor, biroul va trebui ‘să navigheze’ prin niște legi disparate și prin sistemele juridice ale membrilor săi. Biroul s-ar putea confrunta și cu probleme de ordin bugetar, putându-se izbi și de opoziția celor care îi consideră atribuțiile drept o încălcare a suveranității naționale a statelor din UE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„În privința Biroului Procurorului Public European nu există un precedent, iar sarcina noastră este aceea de a-l face să funcționeze”, a declarat la o conferință de presă de săptămâna trecută Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european. “Nu e ușor să găsești niște soluții pentru 22 de sisteme juridice diferite. Ne confruntăm cu multe probleme”.

Ani în șir, UE a fost criticată pentru că nu a reușit să asigure securitatea fondurilor alocate statelor membre sub formă de subvenții sau de cofinanțări. Potrivit propriilor estimări, în 2019, aproximativ 460 milioane euro din bugetul de 159 miliarde al Uniunii Europene s-au pierdut din cauza fraudei. În același timp, diferența dintre veniturile provenite din TVA în 2018 și suma efectiv colectată a fost de 140 miliarde euro – o parte din sumă reprezentând pierderi cauzate de evaziunea fiscală.

Până în prezent, Biroul European Antifraudă (OLAF), a fost cel care a condus anchetele legate de fraudă și de evaziune fiscală, dar el s-a văzut constrâns de incapacitatea de a trimite direct în instanță neregulile în momentul descoperirii lor. În schimb, biroul a fost silit să trimită referate autorităților naționale și să aștepte să vadă dacă ele vor acționa în consecință.

EPPO urmează să colaboreze cu OLAF și cu alte instituții europene ca să rezolve această problemă. Aflat în Luxemburg, biroul va avea ca angajați procurori delegați de statele membre, care vor deschide anchete în teren, respectiv, în țările din care provin.

Deși procurorii EPPO vor colabora cu autoritățile naționale, ei vor fi conduși de oficialii din Luxemburg, care vor lua deciziile vizând trimiterea cazurilor în instanță. Modelul pare să garanteze o oareare independență, dar cum va funcționa el mai exact, asta rămâne de văzut.

În principal, UE este un for legislativ, iar tentativele sale de a-și extinde puterea executivă au fost întâmpinate cu rezistență. Mulți s-au opus intențiilor UE de a-și extinde puterea în privința Codului penal, mai ales acesta fiind sacrosanct și considerat primordial pentru suveranitatea țărilor membre.

În afara punerii sub acuzare a unor persoane în țara lor de origine sau în alte state membre, EPPO va putea totodată să blocheze active și să inițieze anchete.

“Asta contravine tradițiilor dreptului comun”, a declarat Peter Binning, un avocat din Londra, specializat în apărarea infractorilor de drept penal. “Există îngrijorări legate de procesul însuși, de admiterea probelor și, în definitiv, de conceptul general al acestui procuror supranațional”.

Danemarca, Irlanda și Ungaria au decis să nu participe în EPPO, cel puțin deocamdată. Suedia a declarat că intenționează să intre și se pregătește să facă asta în 2022, potrivit EPPO.

În ultimele luni, biroul s-a izbit și de tergiversări ale cel puțin unuia dintre statele membre care au convenit să adere. Luna trecută, premierul sloven Janez Jansa a refuzat să aprobe cei doi candidați ai țării sale pentru EPPO. Gestul a provocat critici din partea dnei Kövesi.

“Lipsa manifestă de sinceră cooperare cu EPPO a autorităților slovene subminează grav încrederea EPPO în eficiența sistemelor de administrare și control al fondurilor UE din Slovenia”, declara dna Kövesi, la vremea aceea.

Marți, un reprezentant al ambasadei slovene din Washington a declarat că slovenii încă vor să adere la EPPO, intenționând să publice un nou anunț vizând înscrierea candidaților pentru post, pe care țara îi va delega ulterior în calitate de procurori.

Până acum, dna Kövesi s-a dovedit a fi adepta ocolirii capcanelor politice. Fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, ea a coordonat dosarele împotriva unor importanți politicieni, juriști și oameni de afaceri înainte ca partidul aflat atunci la guvernare în România (PSD – n. red.) să o acuze de depășirea atribuțiilor și să o demită.

Guvernul României s-a opus totodată și numirii sale la EPPO, în 2019, dar a fost contrazis de Parlamentul European și de alte state membre.

EPPO nu va trebui să-i urmărească doar pe politicienii corupți și cartelurile de crimă organizată. Companiile care primesc stipendii din partea UE sau care plătesc taxe în regiune pot să se trezească și ele în atenția EPPO, după cum afirmă avocați specializați în apărare.

De obicei, finanțările și subvențiile UE implică asemenea condiții. De exemplu, un procent de 30% din fodul alocat de UE pentru  redresarea în urma pandemiei de Covid-19 trebuie folosit pentru proiecte vizând schimbările climei. Nu e ceva neobișnuit ca firmele de afaceri să ocolească regulile, afirmă Daniel Travers, consilier al firmei de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer LLP.

“Asistăm la multe cazuri de acest fel”, spune Travers. “Deocamdată, acestea sunt niște cazuri  de nivel național, dar pe viitor, dacă este vorba de fonduri UE, va fi vorba de un delict care va intra sub jurisdicția EPPO”.

Sursa: The Wall Street Journal / Articol de Dylan Tokar / Traducerea: Alexanndru Danga (Rador)

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea