The Times: Bruxelles-ul ameninţă să taie fondurile pentru autocraţii estici

Presa străină continuă să comenteze pe larg intenţia Comisiei Europene de a tăia fondurile UE statelor care încalcă statul de drept. Prestigiosul cotidian britanic The Times arată că planul prezentat de preşedintele Jean-Claude Juncker „riscă să adâncească disensiunile existente în bloc privind probleme precum cotele de refugiaţi şi independenţa justiţiei”.

Articolul integral din The Times, preluat de Rador:

Bruxelles-ul va deţine puterea de a tăia fondurile ţărilor care nu reuşesc să promoveze un nou test al „statului de drept”, conform primului plan de cheltuieli post-Brexit al UE. Bugetul de 1,3 trilioane de euro al Comisiei Europene pentru 2021-’28, prezentat de Jean-Claude Juncker miercuri, încearcă să compenseze deficitul lăsat în fondurile UE de ieşirea Marii Britanii, dar riscă să adâncească disensiunile existente în bloc privind probleme precum cotele de refugiaţi şi independenţa justiţiei.

Anticipând confruntările de acest gen precum şi disputele pe tema modalităţii de împărţire a fondurilor de la Bruxelles, dl Juncker, preşedintele Comisiei, a îndemnat statele membre să dea dovadă de solidaritate în lunile care urmează. El a insistat că noul buget reprezintă o „oportunitate de a ne contura viitorul ca o nouă uniune ambiţioasă cu 27 de membri”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Totuşi, planul ameninţă să instituţionalizeze diviziunile care se amplifică de pe acum între Est-Vest. Polonia şi Ungaria s-au plasat în fruntea protestelor faţă de solicitarea ca finanţarea să fie condiţionată de promovarea noului test al „statului de drept”.

Propunerea, calificată drept o „inovaţie majoră”, este menită a împiedica încălcarea libertăţilor democratice de către noi ţări din fostul bloc estic şi a le constrânge să respecte cotele de refugiaţi UE, sub ameninţarea pierderii fondurilor de la Bruxelles.

„UE este o comunitate bazată pe supremaţia legii, ceea ce înseamnă totodată că instanţelor independente de la nivel naţional şi UE li se încredinţează autoritatea de a supraveghea respectarea regulilor şi reglementărilor adoptate de noi în comun şi implementarea acestora în toate statele membre”, se afirmă în propunere.

Dacă Comisia identifică „deficienţe generalizate în statul de drept”, ca urmare a unor hotărâri adoptate în instanţele UE sau în urma unor critici din partea organismelor care activează în domeniul drepturilor omului precum Consiliul Europei, va fi posibil „să existe consecinţe în privinţa finanţării UE”.

Ideea este puternic susţinută de Franţa, Germania şi Olanda, dar multe guverne est-europene detestă să fie silite să accepte un model judiciar vest-european.

Dl Juncker a insistat că nici o ţară nu este singularizată. „Noi propunem un nou mecanism, care ne permite să protejăm bugetul de riscuri financiare legate de deficienţele generale care ţin de statul de drept”, a spus el.

Ungaria şi Polonia, care sunt deja angajate într-o rebeliune făţişă şi refuză să implementeze cotele de migranţi impuse de UE în pofida deciziilor Curţii Europene de Justiţie, aproape sigur încalcă noile cerinţe, ceea ce înseamnă că ambele ar putea face uz de veto privitor la noul buget. „Noi nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor face din fonduri un instrument la comandă de presiune politică”, a spus ministrul polonez al afacerilor europene.

Polonia este totodată implicată într-o dispută cu UE pentru reformele aduse funcţionării Curţii sale Constituţionale. Separat, România a fost avertizată pentru reformele justiţiei.

Un alt măr al discordiei este creşterea de 9,3% a plăţilor tuturor membrilor în următorul deceniu, modificare care va declanşa probabil revolta ţărilor nord-europene care spun că ele plătesc deja mai mult decât cota echitabilă. Pentru Germania, principalul contributor la bugetul UE, creşterea s-ar traduce prin plăţi de peste 10 miliarde de euro anual.

O declaraţie a lui Olaf Scholz, ministrul de Finanţe al Germaniei, şi a lui Heiko Maas, ministrul de Externe, evidenţiază că propunerea trebuie să fie corectă. „Propunerea Comisiei ar creşte substanţial contribuţia Germaniei la buget”, remarcă ei.

Stef Blok, ministrul de Externe olandez, şi-a exprimat rezervele. „Propunerea prezentă este inacceptabilă pentru guvernul olandez”, a spus el. „Venitul UE este în declin din cauza ieşirii Regatului Unit. Dacă venitul scade, va trebui să cheltuim mai puţin”.

Lars Lokke Rasmussen, premierul danez, a fost de acord: „O UE mai mică ar trebui să însemne un buget mai mic”, a spus el.

Sebastian Kurz, cancelarul austriac, a admis că deşi există elemente pozitive în propunerea de buget, aceasta nu este acceptabilă în forma prezentă. „Pentru noi, până la o soluţie acceptabilă mai este un drum lung”, a spus el presei. El a avertizat asupra negocerilor dificile şi îndelungate care vor urma.

Fracţiunea partidului său al Poporului austriac din Parlamentul European a avut un ton mai pozitiv, spunând că propunerea este un „pas în direcţia cea bună şi o bază adecvată pentru negocieri dure”.

Dl Juncker a insistat că nu a fost identificat „niciun masacru” sub formă de fonduri economisite, dar puţini agricultori ar fi de acord cu el. Pe tot cuprinsul continentului, fermierii vor suporta o reducere de 5% a subvenţiilor care le sunt alocate. Această perspectivă a generat furie în Franţa, unde „reducerea drastică, masivă şi oarbă” a fost calificată drept „pur şi simplu inimaginabilă”.

Ţările din sudul, centrul şi estul Europei vor fi greu lovite de diminuarea cu 7% a fondurilor regionale pentru zonele sărace. Totuşi, au fost şi veşti bune pentru tinerii din toată Europa: la capitolul dedicat cheltuielilor sporite este inclusă propunerea de creare a unui fond de 700 de milioane de euro din care ar urma să le fie acordate adolescenţilor bilete gratuite de tren Interrail la împlinirea vârstei de 18 ani.