G4Media.ro

The Economist publică un articol despre dezvoltarea Clujului: Orașul cu care România…

sursa foto: Emerging Europe

The Economist publică un articol despre dezvoltarea Clujului: Orașul cu care România se poate lăuda

Publicația The Economist dedică un articol Clujul, pe care îl numește „orașul cu care România se poate lăuda” și analizează modul în care acesta s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, în ciuda faptului că, după căderea comunismului, Clujul ajunsese un „cimitir industrial”. „Clujul, un oraș din Transilvania, îi arată unei țări intrate la apă cum poate să se dezvolte”, începe articolul din The Economist, citat de Digi24.ro.

Publicația notează că, deși din 1990 până azi, 3-4 milioane de români au emigrat peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, Clujul a reușit să-și crească populația, cu toate că și el se confruntă cu un deficit al forței de muncă.

La 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, însă recent Comisia Europeană a criticat guvernul pentru regresele în reforma anticorupție. Infrastructura și sistemul public de sănătate sunt la pământ, iar Deloitte situează România pe ultimul loc în UE la capitolul calitate vieții.

În aceste condiții, în mod surprinzător, în Transilvania există un oraș în care oamenii se simt mândri. Clujul este unul dintre cele două orașe ale României a cărui populație crește, în loc să scadă. Clujul a ajuns deja prea mic pentru cei 450.000 de locuitori ai săi. Așa că anul viitor încep construcțiile pentru 200.000 de locuințe noi. Inima orașului este reprezentată de cei peste 100.000 de studenți, dintre care 3.000 sunt străini, un fenomen rar într-o țară în care tinerii preferă să plece la studii în străinătate.

După căderea comunismului, Clujul era un „cimitir industrial”, spune Călin Hintea, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Primarul de atunci și-a petrecut mandatul instigând la revoltă împotriva minorității maghiare, așa că abia în 2007 Clujul a început să se dezvolte, când primarul Emil Boc, împreună cu Călin Hintea au făcut un plan strategic de dezvoltare municipală.

Planul prioritiza centrele universitare înaintea fabricilor. Așa se face că acum Clujul este sediu pentru 1.350 de companii de IT și pentru 20.000 de ingineri și dezvoltatori de software, în creștere de la 12.000 câți erau în 2014.

La cinci ani de la ascensiunea sa spectaculoasă, Clujul a început să își atingă limitele. O cincime din populația aptă de muncă a României a plecat peste hotare. Și Clujul se confruntă cu un deficit al forței de muncă și cereri de salarii tot mai mari. Wouter Reijers, un afacerist olandez, spune că își plătește angajații din IT dublu față de acum cinci ani. În construcții, situația este și mai drammatică. Fără muncitori din Vietnam, în oraș nu s-ar mai putea construi nimic.

Între timp, în centrul vechi al Clujului, unde clădirile care stăteau odinioară să se prăbușească au fost frumos reabilitate, au început să apară cafenele și restaurante noi. Însă industria înfloritoare din IT a dus la explozia prețului pentru cumpărarea sau închirierea locuințelor, mai scrie The Economist, citat de Digi24.ro.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

8 comentarii

  1. S-a dezvoltat imobiliar haotic, cu preturi exagerate pentru locuinte.

    • Ai văzut Bucureștiul ? Acesta este etalonul de arhitectura haotică, cu 90% din autorizațiile de construire emise ilegal, încălcând coeficienții de urbanism din PUG.

      Probabil Clujul stă mai bine

    • @ Mario – te inseli grav. Si la Cluj mafia imobiliara face regula. Ar trebui sa vezi constructii de 8 etaje ridicate intre case cu un nivel. Sunt peste tot!

    • Novac, partial ai dreptate! Dumneata vorbesti de zona Metropolitana a Clujului, gen Floresti dar orasul in sine este superb! Centrul vechi este deosebit, chiar l-am vizitat zilele astea.

  2. Cluj, bani platiti de primarie pentru publicitate. In rest praf. Un oras care sprijina Timisoara sa devina capitala culturii.

    • @Sorin: culmea, nu! In Floresti este un haos imobiliar, intradevar. Dar eu ma refer chiar la zona centrala si semi-centrala a Clujului. La 200 de metri de Piata Mihai Viteazul se intampla un „genocid” urbanistic. Pacat ca nu pot sa pun niste foto. Te-ar lua groaza. Si apoi, un oras nu reprezinta doar centrul vechi, nu-i asa? Care in Cluj ocupa doar cam 500×500 de metri… Asa cum Bucurestiul nu inseamna doar zona Lipscani/Selari, nu?

  3. Un oras de tot cacatul si cu preturi nejustificat de mari! Un oras urat. Deschideti ochii.

  4. După căderea comunismului, Clujul nu a devenit un „cimitir industrial”.
    Nu ştiu ce să zic despre faptul că acest oraş ne-ar arăta cum să ne dezvoltăm. Poate.
    Ţinând cont de faptul că prosperitatea post-revoluţionară a Clujului, care a luat avânt chiar din anii’90 şi nicidecum recent, s-a bazat pe cea mai mare escrocherie post-revoluţionară, respectiv Caritasul, poate fi şi ăsta un model şi s-ar zice că România a încercat să-l urmeze, doar că nu a găsit fraieri pe care să-i ţepuiască aşa cum clujenii din anii ’90 i-au găsit pe ceilalţi români.
    Fiecare câştigător la Caritas a furat de la concetăţenii săi, iar clujenii au câştigat în număr mare.
    La un moment dat, potrivit BNR, 1/3 din masa monetară a României ajunsese în acest circuit, adică la Cluj. În acest condiţii, ar fi fost un miracol să nu se dezvolte: în Cluj duduia economia încă din anii’90, în timp ce restul ţării se scufunda. Încă de atunci, preţurile imobiliare din Cluj depăşiseră Bucureştiul.
    Asta este temelia prosperităţii clujene, pe care publicaţia The Economist nu-l ştie.