G4Media.ro

The Economist publică un articol despre dezvoltarea Clujului: Orașul cu care România…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

8 comentarii

  1. S-a dezvoltat imobiliar haotic, cu preturi exagerate pentru locuinte.

    • Ai văzut Bucureștiul ? Acesta este etalonul de arhitectura haotică, cu 90% din autorizațiile de construire emise ilegal, încălcând coeficienții de urbanism din PUG.

      Probabil Clujul stă mai bine

    • @ Mario – te inseli grav. Si la Cluj mafia imobiliara face regula. Ar trebui sa vezi constructii de 8 etaje ridicate intre case cu un nivel. Sunt peste tot!

    • Novac, partial ai dreptate! Dumneata vorbesti de zona Metropolitana a Clujului, gen Floresti dar orasul in sine este superb! Centrul vechi este deosebit, chiar l-am vizitat zilele astea.

  2. Cluj, bani platiti de primarie pentru publicitate. In rest praf. Un oras care sprijina Timisoara sa devina capitala culturii.

    • @Sorin: culmea, nu! In Floresti este un haos imobiliar, intradevar. Dar eu ma refer chiar la zona centrala si semi-centrala a Clujului. La 200 de metri de Piata Mihai Viteazul se intampla un „genocid” urbanistic. Pacat ca nu pot sa pun niste foto. Te-ar lua groaza. Si apoi, un oras nu reprezinta doar centrul vechi, nu-i asa? Care in Cluj ocupa doar cam 500×500 de metri… Asa cum Bucurestiul nu inseamna doar zona Lipscani/Selari, nu?

  3. Un oras de tot cacatul si cu preturi nejustificat de mari! Un oras urat. Deschideti ochii.

  4. După căderea comunismului, Clujul nu a devenit un „cimitir industrial”.
    Nu ştiu ce să zic despre faptul că acest oraş ne-ar arăta cum să ne dezvoltăm. Poate.
    Ţinând cont de faptul că prosperitatea post-revoluţionară a Clujului, care a luat avânt chiar din anii’90 şi nicidecum recent, s-a bazat pe cea mai mare escrocherie post-revoluţionară, respectiv Caritasul, poate fi şi ăsta un model şi s-ar zice că România a încercat să-l urmeze, doar că nu a găsit fraieri pe care să-i ţepuiască aşa cum clujenii din anii ’90 i-au găsit pe ceilalţi români.
    Fiecare câştigător la Caritas a furat de la concetăţenii săi, iar clujenii au câştigat în număr mare.
    La un moment dat, potrivit BNR, 1/3 din masa monetară a României ajunsese în acest circuit, adică la Cluj. În acest condiţii, ar fi fost un miracol să nu se dezvolte: în Cluj duduia economia încă din anii’90, în timp ce restul ţării se scufunda. Încă de atunci, preţurile imobiliare din Cluj depăşiseră Bucureştiul.
    Asta este temelia prosperităţii clujene, pe care publicaţia The Economist nu-l ştie.