Taiwanul și China în cel mai critic moment din ultimii 40 de ani. Tensiunile cresc rapid

O delegație de senatori francezi a fost primită joi de președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, în ceea ce este încă o buturugă pe focul dintre China continentală și regimul democratic instalat pe în Taiwan, scrie publicația portugheză Diario de Noticias, preluat de Rador. Tensiunile sunt cele mai grave din mai bine de patru decenii, așa cum a declarat ministrul apărării în Parlamentul de la Taipei, după ce Beijingul a trimis un număr record de avioane militare în zona de apărare aeriană a Taiwanului.

Pe site-ul ambasadei Chinei de la Paris, vizita a fost descrisă ca dăunătoare intereselor Beijingului, relațiilor chino-franceze și imaginii Franței. În luna martie, ambasadorul i-a scris senatorului Alain Richard, care prezidează Asociația de Prietenie cu Taiwanul din Senat. Diplomatul chinez a cerut la acea vreme ca vizita să nu aibă loc și a avertizat că „ar încălca în mod clar principiul unei singure China și va transmite un semnal greșit forțelor independentiste din Taiwan”.

Richard, în vârstă de 76 de ani, a fost ministru al apărării în timpul guvernului socialist al lui Lionel Jospin și face parte în prezent din partidul lui Emmanuel Macron, En Marche! Senatorul, care făcuse deja două vizite similare în Taiwan, a primit manifestarea solidarităţii din partea Ministerului Afacerilor Externe al lui Jean-Yves Le Drian, care în luna martie îl convocase pe ambasadorul chinez Lu Shaye pentru a se explica cu privire la conținutul scrisorii trimise lui Richard. Acum, diplomația franceză a declarat că senatorii sunt liberi să meargă oriunde doresc.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Vizita celor patru senatori – care se încheie duminică, de ziua națională a Republicii China, denumirea oficială a Taiwanului – expune și rivalitățile dintre Beijing și Taipei în privinţa controlului pandemiei, timp în care Taiwanul s-a remarcat prin eficiența sa, în ciuda faptului că a fost exclus din Organizația Mondială a Sănătății. Dacă Franța nu a recunoscut Taipeiul în 1964, Alain Richard a propus Senatului o rezoluție în favoarea participării Taiwanului la instituțiile internaționale, care a fost aprobată în unanimitate.

Tot în Taiwan se află și fostul prim-ministru australian Tony Abbott. El este invitatul special al Forumului Yushan, o manifestare care încearcă să obțină sprijin internațional pentru a scoate insula din izolare. Deși este adevărat că anul trecut oratorul a fost compatriotul și succesorul său, Malcolm Turnbull, prezența acestuia în anul în curs provoacă mult mai multe valuri, având în vedere parteneriatul strategic semnat între timp de Australia, SUA și Regatul Unit (AUKUS), care vizează contestarea Chinei.

Aceste prezențe internaționale coincid cu tensiunea militară dintre Taiwan și China în cel mai grav moment din ultimele patru decenii, după cum a recunoscut ministrul apărării Chiu Kuo-cheng, după câteva zile de incursiuni ale avioanelor chineze în zona de apărare aeriană. „Forțele Armate consideră că situația actuală este cea mai întunecată din ultimii 40 de ani de când mi-am început cariera”, a declarat ministrul în Parlament. Chiu apreciază că în cazul în care capacitățile de apărare ale insulei se mențin, până în 2025 Beijingul va fi în măsură să lanseze un atac pe scară largă „cu costuri și pierderi minime”, spre deosebire de situația actuală.

Beijingul a trimis de vineri 150 de avioane de război în zona de apărare aeriană a Taiwanului, inclusiv bombardiere H-6 cu capacitate nucleară. Liderul chinez Xi Jinping consideră „inevitabil” faptul ca Taiwanul să facă parte din teritoriul său. Beijingul a sporit presiunea militară, diplomatică și economică asupra insulei începând din 2016, anul în care președinta Tsai Ing-wen, o naționalistă care vede insula ca o națiune suverană, iar nu parte a Chinei, a preluat puterea la Taipei. Miercuri, aceasta a cerut Beijingului „să dea dovadă de reținere pentru a evita un potențial conflict din cauza unor erori de calcul sau a unor accidente”, la o zi după ce a scris un text în „Foreign Affairs”, în care a reiterat faptul că Taiwanul nu va ceda presiunilor și că „va face tot ce trebuie” pentru a se apăra de amenințări.

Incursiunile aeriene chineze au primit cuvinte de susţinere din partea aliatului american. Președintele Joe Biden a declarat marți că a discutat luna trecută despre Taiwan cu președintele chinez, Xi Jinping. Biden a folosit o expresie cam neclară, „acord asupra Taiwanului” (care nu există), pentru a da dovadă de solidaritate faţă de Taipei. Odată cu stabilirea legăturilor diplomatice cu Beijingul, în 1979, Statele Unite au „luat la cunoştinţă”, dar nu au recunoscut poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din China, menținând în același timp relații neoficiale cu Taipeiul și acordându-i sprijin militar în baza Legii Relațiilor din Taiwan. (Articol de César Avó)

Traducerea Rador: Iulia Baran