G4Media.ro

Supraacciza la carburanți (3,4 miliarde lei anual) și supraimpozitarea contractelor de muncă…

Foto: Pexels.com

Supraacciza la carburanți (3,4 miliarde lei anual) și supraimpozitarea contractelor de muncă part-time au fost eliminate în Comisia de buget a Camerei Deputaților. Proiectul merge în plen pentru votul decisiv

Deputații din Comisia de buget au aprobat, marți, în unanimitate, eliminarea supraaccizei la carburanți și a supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Proiectul inițiat de PNL va merge în plenul Camerei Deputaților, unde va fi dat votul decisiv, miercuri.

Măsurile urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2020.

Statul strângea anual la buget din supra-acciză circa 3,4 miliarde de lei, potrivit datelor oficiale. Nu e clar cum va acoperi guvernul această gaură în proiectul de buget din 2020.

Inițiativa a fost depusă de PNL la jumătatea acestui an și vizează diminuarea accizei la carburanţi la nivelul anterior majorării operate în a doua parte a anului 2017. Legea a fost adoptată tacit în urmă cu o lună și jumătate de Senat, aflându-se de atunci în forul decizonal, Camera Deputaților, fără a fi dezbătut.

”Românii trebuie să scape de supraacciza oneroasă la carburanți și de supraimpozitarea muncii part-time. Ar fi unele dintre cele mai bune vești de sărbătorile de iarnă”, a scris pe Facebook Robert Sighiartău, unul dintre inițatorii proiectului de lege.

Luni, majoritatea PSD din conducerea Camerei Deputaților a decis introducerea pe ordinea de zi a plenului de miercuri a acestui proiect, împreună cu alte legi dorite de PNL și USR, precum abrogarea pensiilor speciale și a recursului compensatoriu.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

9 comentarii

  1. Bine băieții!Asa va vreau!!!
    Sa nu începeți cumva ca nu aveti bani la buget si începeți cu tăieri…
    #va sustin!!!

  2. Abrogarea, pensiilor speciale, a fost inițiată de PMP. De ce scrieți, doar USR, ( cei care au plagiat ?)

  3. Cum se vrea sa se facă ceva de PNL se bagă și PSD că musca in căcat să zică că ei au venit cu ideea. Muie PSD

  4. Stie cineva de trebuie ca acciza sa creasca, sa scada, sa o bage, sa o scoata… periodic?
    Cel mai probabil ca sa se poata trage linie.
    Asta e… daca raman cateva miliarde deasupra liniei nu e prost ala care-i pastreaza (si-i imparte cu cine trebuie) e prost ala care nu-i mai recupereaza: proștii care platesc litrul la pompă

  5. ???? f tare masura, niste bani incasati destul de usor la bugetul de stat, adica cu mana companiilor care vand carburanti, lumea se obisnuise cu pretul, reducerea / litru de combustibil nu cred ca o sa fie semnificativa, pretul se aliniaza la pretul din UE, asa ca e o tampenie. in mod normal trebuie sa apara o alta taxa in alta parte!

  6. Cred ca eliminarea accizei va mai face o gaura la buget.
    Si nu fiti demagoci tovarasi deputati!
    Tăiați cu elan muncitoresc tot ce era usor de încasat!
    Si poporul ere obisnuit.
    Cate demagogie la aceste personaje sinistre care populează Parlamentul.

  7. În România pensia minima e de 149 euro
    Adică 704lei

    Mai jigodii ordinare voi trimiteți la moarte oameni nevinovati care au 25 ani de vechime si pensie 704 lei

    Mai jigodii ordinare care tineti doar cu profitul multinaționalelor,cu pensiile speciale so cu clientela politică.
    Voi credeti ca pensiile speciale se rezuma la câțiva parlamentari și primari?

    Magistrați cu pensii de sute de milioane vechi exemplu Tudorel Toader 300milioane vechi.

    Militari, si avem sute de generali cu pensie de 150 milioane lei.Exemplu Gabriel Oprea.
    Un maistru militar care a vopsit camioane de armata are pensie de 40 milioane si iese la pensie la 50ani.
    Treziți va oameni buni!
    Impozitare pensii speciale de la 30 milioane in sus

  8. Scurta lecţie de economie, în lipsa studiului de impact oficial:

    Impactul direct asupra veniturilor bugetului de stat provocat de eventuala abrogare a prevederilor OUG 114 referitoare la taxarea sistemului bancar, a sectorului energetic şi a sectorului de comunicaţii este de aproximativ 8 miliarde de lei.
    Acesta este impactul pe politica fiscal-bugetară, rezultând un plus de deficit public de 0.7% din PIB.

    Impactul direct asupra populației, provocat de abrogarea acestor prevederi, este următorul:

    a. Creşterea generalizată cu 15% a preturilor la energie electrică şi gaze pentru consumatorii casnici, ceea ce se traduce în scumpirea, pe medie a facturilor lunare cu 100 lei/lună (1.200 lei/an)

    b. Creşterea preţurilor la comunicaţii (telefon, cablu tv, internet) cu cel puţin 6% de la 1 ianuarie 2020, ceea ce se traduce într-un plus mediu la factura lunară de 60 de lei.

    c. creşterea dobânzilor la credite cu cel puţin 1 punct procentual pe anul 2020 urmare a impactului preţurilor reglementate asupra inflaţiei. Acest impact se traduce in creşterea ratelor la credite cu valori cuprinse între 100 şi 200 de lei, pentru creditele imobiliare, inclusiv creditele Prima Casă, precum şi creşterea nominală a ratei de dobândă variabilă cu aproximativ 10%.

    Impactul direct asupra inflaţiei este de cel puţin 1,5 puncte procentuale la nivel de prim semestru 2020, respectiv 1 punct procentual la nivelul semestrului II, 2020.

    Asta se traduce printr-o inflatie care se duce în 5% în prima jumatate a anului următor, creată din pix şi declaratii, pe doua componente: deprecierea cursului valutar si creşterea preturilor în sectoare strategice cu oferta inelastică (adică în care consumatorul este captiv şi nu poate negocia).

    Impactul asupra creșterii economice pe 2020 este de scădere abruptă a acesteia până sub nivelul de 3,5% având în vedere efectele în lanț provocate de adâncirea deficitului public și a celui de cont curent, precum și de presiunea inflaționista creata de creșterea preturilor reglementate, pe fondul unei reduceri a volumului cererii agregate.

    În încheiere constat, încă o dată, lipsa studiului de impact la aceste masuri, aşa cum nu există nici studiu de impact pe rectificare şi creşterea deficitului, public, transparent, în dezbatere.
    Veţi observa că lipsa studiilor de impact va continua, devenind cronică.

    Enjoy!

    • In ceea ce priveste preturile la gaze: nu înteleg de ce „Economist” nu propune reintroducerea mercurialelor la piata, ca sa platim mai putin cartofii si ceapa. Sau nu s-a predat asta la „Fane Patriotu”?