SUA: Sabotează judecătorii de stânga agenda lui Trump?

 Informația pe scurt:

• Mai multe inițiative cheie ale Administrației Trump au fost blocate de judecători
• Magistrații s-au pronunțat în cazul deportării unor imigranți ilegali, desfășurării de trupe ale Gărzii Naționale în Los Angeles sau blocării granturilor pentru Harvard
• Multe dintre decizii sunt suspendate și vor fi probabil contestate la Curtea Supremă
• Trump a câștigat frecvent la forul suprem, care are o majoritate conservatoare
• Conservatorii susțin că judecătorii numiți de președinți democrați acționează din motive politice și sabotează programul de guvernare al republicanilor

Stop tarifelor

Ultimele două săptămâni au fost martorele unor înfrângeri legale semnificative pentru Administrația Trump și ele au venit după o altă pierdere majoră, când o curte de apel a anulat o parte dintre tarifele impuse de președintele Donald Trump unor țări străine. 

“Tarifele sunt o putere fundamentală a Congresului”, a spus instanța, confirmând constatarea unei curți inferioare potrivit căreia ordinele lui Trump sunt “invalide deoarece contravin legii”.

Hotărârea afectează două seturi de tarife pe care Trump a încercat să le impună, dar nu și altele instituite în baza altor legi.

Tarifele vizate sunt încă în vigoare și vor rămâne astfel cel puțin până pe 14 octombrie, pentru a oferi guvernului timp să depună noi apeluri. De altfel, Casa Albă a făcut deja apel la Curtea Supremă și a spus că ar fi un “dezastru” dacă decizia curții nu este răsturnată.

Departamentul de Justiție a contestat în apel hotărârea din 29 august a curții federale de apel, care a decis că președintele și-a depășit autoritatea atunci când a invocat legea cunoscută sub numele de International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), subminând astfel o prioritate majoră a lui Trump în al doilea său mandat. 

Administrația a cerut Curții Supreme să accelereze examinarea cazului, solicitând să decidă până pe 10 septembrie dacă îl va prelua și să organizeze audieri în noiembrie. Noul termen al Curții începe pe 6 octombrie.

“Miza acestui caz nu ar putea fi mai mare”, a spus avocatul guvernului federal în fața Curții Supreme a SUA, D. John Sauer, într-un document depus la instanță.

El a adăugat: “Președintele și membrii Cabinetului său au stabilit că tarifele promovează pacea și o prosperitate economică fără precedent, iar lipsa autorității tarifare ar expune națiunea noastră la represalii comerciale fără mijloace de apărare eficientă și ar arunca America înapoi pe marginea catastrofei economice”.

“O analiză rapidă a acelei decizii este necesară pentru a evita deraiarea unor negocieri critice aflate în desfășurare cu partenerii noștri comerciali externi și pentru a preveni amenințarea intereselor strategice mai largi ale Statelor Unite la nivel internațional”, a scris și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-o declarație care sprijină apelul.

Agendă blocată

Revenind la deciziile judecătorilor – care au descris acțiunile Administrației de la Washington drept “ilegale” și “neconstituționale” -, aceștia au emis ordine care blochează:

• folosirea de către președinte a așa-numitei legi Alien Enemies Act din vreme de război pentru a accelera deportările imigranților ilegali
• desfășurarea Gărzii Naționale pentru activități de aplicare a legii în California
• înghețarea a 2 miliarde de dolari din fondurile federale pentru Harvard University, acuzată de Casa Albă de antisemitism pe scară largă
• încetarea statutului legal protejat pentru sute de mii de haitieni și venezueleni

Avalanșa de decizii judecătorești vine pe fondul numărului fără precedent de ordine executive emise de președintele Trump, care urmărește să transforme radical guvernul federal. 

Agenda președintelui Trump a suferit, așadar, în ultimele două săptămâni mai multe înfrângeri legale. Printre altele:

Tăierile de finanțare pentru Harvard University au fost suspendate

Judecătoarea federală Allison D. Burroughs, care prezidează procesul Harvard, a decis miercurea trecută că înghețarea a peste 2 miliarde de dolari de către Administrația Trump în cazul insituției din Ivy League a fost “o încălcare a Primului Amendament” și o “constrângere neconstituțională”.

Administrația susține că a suspendat fondurile din cauza eșecului universității de a combate antisemitismul, dar magistrata a spus, în hotărârea sa de săptămâna trecută, că argumentul Administrației de la Washington “miroase a pretext”. Cu alte cuvinte, judecătoarea a considerat că motivul invocat de administrație nu era autentic, ci doar o scuză folosită pentru a ascunde adevăratele intenții. 

Ea a spus că, deși universitatea a fost “afectată de antisemitism” în ultimii ani, aceasta a luat mai multe măsuri încă de la începutul lui 2024 pentru a combate problema. Burroughs a mai afirmat că majoritatea schimbărilor pe care Casa Albă încerca să le impună instituției nu aveau legătură cu antisemitismul și nici cu granturile pe care le-a anulat.

“Granturile anulate se refereau la o gamă largă de proiecte medicale, științifice, tehnologice și de altă natură”, a scris ea, menționând cercetări privind cancerul de sân, rezistența la antibiotice și sănătatea veteranilor.

Judecătoarea a acuzat Administrația Trump că a folosit “antisemitismul ca paravan pentru un atac țintit și motivat ideologic asupra universităților de elită din această țară, și a făcut acest lucru într-un mod care încalcă APA, Primul Amendament și Titlul VI”, făcând referire la Administrative Procedure Act și la un statut al Legii Drepturilor Civile care interzice discriminarea pe bază de rasă, culoare sau origine națională.

Casa Albă a declarat că va face apel la hotărârea lui Burroughs, o judecătoare numită în funcție de președintele Barack Obama în 2014.

Harvard a dat în judecată Administrația Trump după ce aceasta a anunțat, în aprilie, că îngheață granturi de peste 2 miliarde de dolari, deoarece universitatea a refuzat să se conformeze cerințelor administrației, care includeau auditarea opiniilor studenților. 

Pe 11 aprilie, Administrația Trump a trimis Harvard-ului 10 cerințe care includeau: restricționarea admiterii studenților internaționali care sunt “ostili valorilor și instituțiilor americane”, efectuarea unui audit extern asupra programelor și departamentelor “care alimentează cel mai mult hărțuirea antisemită sau reflectă capturarea ideologică” și închiderea tuturor programelor și inițiativelor de diversitate, echitate și incluziune, inclusiv în recrutare și admitere.

Desfășurarea Gărzii Naționale în Los Angeles, considerată ilegală

Săptămâna trecută, un judecător federal din California a constatat că administrația a încălcat o lege din secolul al XIX-lea care interzice folosirea armatei în scopuri de aplicare a legii civile pe teritoriul SUA, magistratul interzicând Pentagonului să folosească membri ai Gărzii Naționale și pușcași marini pentru a îndeplini funcții de poliție, precum arestări și controlul mulțimilor.

Administrația a activat Garda Națională și a trimis sute de pușcași marini în zona Los Angeles în luna iunie, după ce mii de protestatari au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva politicilor de imigrație ale lui Trump.

Administrația a spus că măsura a fost necesară deoarece unele proteste au devenit violente și trupele erau necesare pentru protejarea proprietăților și a personalului federal.

În hotărârea sa de 52 de pagini, judecătorul federal Charles Breyer a spus că desfășurarea de trupe a încălcat Posse Comitatus Act. Această lege din 1878 interzice președintelui să folosească armata drept forță de poliție internă fără aprobarea Congresului.

Guvernul “a folosit în mod sistematic soldați înarmați (a căror identitate era adesea ascunsă de echipamentele de protecție) și vehicule militare pentru a ridica perimetre de protecție și baraje rutiere, pentru a controla mulțimile și, în general, pentru a demonstra o prezență militară în și în jurul Los Angelesului”, a scris judecătorul.

Ordinul lui Breyer blochează administrația “să desfășoare, să ordone, să instruiască, să antreneze sau să folosească Garda Națională desfășurată în prezent în California, precum și orice alte trupe militare desfășurate anterior în California, pentru a aplica legile, inclusiv – dar fără a se limita la – arestări, capturări, percheziții, confiscări, patrule de securitate, controlul traficului, controlul mulțimilor, controlul revoltelor, colectarea de probe sau interogatorii”.

El a suspendat ordinul până pe 12 septembrie, pentru a da Casei Albe timp să facă apel – lucru pe care administrația a spus că îl va face.

Judecătorul Breyer a fost numit în funcție de președintele democrat Bill Clinton în 1997.

Deportările pe baza Alien Enemies Act, frânate

Tot săptămâna trecută, o curte de apel din Louisiana a emis un ordin prin care blochează Administrația Trump să deporteze presupuşi membri ai unei bande venezuelene folosind Alien Enemies Act din 1798. 

Trump a invocat această putere rar folosită în timp de război, printr-un ordin executiv emis în martie, pentru a deporta presupuşi membri ai bandei venezuelene Tren de Aragua (TdA), o organizație despre care a spus că “perpetuează, încearcă și amenință o invazie sau o incursiune prădătoare împotriva teritoriului Statelor Unite”. Decizia lui Trump de a invoca Legea privind Dușmanii Străini se bazează pe acuzații conform cărora guvernul venezuelean ar colabora cu banda Tren de Aragua, din ce în ce mai activă în SUA. 

Această lege permite președintelui să ordone arestarea și expulzarea cetățenilor unei națiuni străine considerate ostile, aflați pe teritoriul Statelor Unite, în situații de război sau invazie.

Curtea de Apel a celui de-al 5-lea Circuit al SUA, căreia Curtea Supremă îi ceruse să analizeze problema, a constatat însă într-o decizie de 2 la 1 că guvernul nu a demonstrat existența unei invazii de tip militar.

“Analiza noastră ne conduce la a ACORDA o ordonanță preliminară pentru a preveni deportarea, deoarece nu găsim nicio invazie sau incursiune prădătoare”, a scris majoritatea completului.

Judecătorii au mai notat că TdA a fost desemnată ca organizație teroristă străină și că “există alte prevederi legale care ar permite guvernului să elimine rapid exact acele persoane pe care dorește să le expulzeze în baza Proclamației președintelui”.

Abigail Jackson, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a apărat acțiunile președintelui într-o declarație de presă ulterioară hotărârii, spunând că oficialii administrației “se așteaptă să fie reabilitați”.

“Autoritatea de a desfășura operațiuni de securitate națională pentru apărarea Statelor Unite și de a elimina teroriștii din țară îi revine exclusiv președintelui”, a spus ea. “Președintele Trump a exercitat această autoritate legală și a aplicat Alien Enemies Act pentru a elimina din țară dușmanii Statelor Unite, inclusiv membri periculoși ai bandei TdA.”

Deportările, considerate “arbitrare și capricioase”

Într-o hotărâre dată vineri seara, un judecător federal din districtul de nord al Californiei a decis că acțiunile secretarului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, “de anulare a ordinelor administrației anterioare și de încetare a Statutului de Protecție Temporară (temporary Protected Status sau TPS) pentru sute de mii de persoane din Haiti și Venezuela” au depășit autoritatea legală care îi era conferită și trebuie anulate.

“Acțiunea secretarului de a revoca TPS nu a fost doar fără precedent prin modul și viteza cu care a fost realizată, dar de asemenea încalcă legea”, a scris judecătorul federal Edward Chen în ordinul său de 69 de pagini. Magistratul a fost numit în funcție de Obama.

“De 35 de ani, statutul TPS a fost aplicat cu fidelitate de administrații prezidențiale din ambele partide, oferind protecție pe baza celor mai bune informații disponibile obținute de Departamentul pentru Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat și alte agenții, un proces care presupune studiu și analiză atentă”, a scris el. “Până acum.”

Curtea Supremă suspendase anterior un ordin în acest caz, dar Chen a spus că decizia dată de el este diferită.

“Ordinul Curții Supreme privea doar măsura provizorie dispusă de această instanță pentru a amâna acțiunea agenției”, a scris el. “Ordinul Curții Supreme nu a interzis acestei instanțe să judece cazul pe fond și să dea o hotărâre finală.”

Hotărârea judecătorului federal din San Francisco, în favoarea reclamanților, înseamnă că 600.000 de venezueleni ale căror protecții temporare au expirat în aprilie sau urmau să expire pe 10 septembrie au acum statutul de a rămâne și de a munci în Statele Unite. De asemenea, sute de mii de haitieni pot rămâne și ei în continuare în SUA.

Statutul de Protecție Temporară este o desemnare care poate fi acordată de secretarul pentru Securitate Internă persoanelor aflate în Statele Unite, dacă în țările lor de origine condițiile sunt considerate nesigure pentru întoarcere din cauza unui dezastru natural, a instabilității politice sau a altor situații periculoase. Desemnările sunt acordate pentru perioade de șase, doisprezece sau optsprezece luni, iar prelungirile pot fi acordate atât timp cât condițiile rămân grave. Acest statut îi protejează pe beneficiari de deportare și le permite să lucreze pe teritoriul american.

Strategia Casei Albe

În ciuda faptului că a suferit mai multe eșecuri juridice în mai puțin de două săptămâni, Administrația Trump nu pare însă că dă înapoi. Experții legali au încercat să analizeze motivele pentru care Administrația de la Washington își continuă agenda și au afirmat, printre altele, că:

# în mare parte deoarece niciuna dintre aceste hotărâri nu reprezintă verdictul judiciar final în cazul respectiv. Administrația Trump poate face apel împotriva tuturor deciziilor, lucru pe care l-a și făcut în unele dintre cazuri.

# Trump se bazează pe decizii favorabile din partea Curții Supreme. De alfel, Peter Larsen, profesor la Mitchell Hamline School of Law din Saint Paul (Minnesota) a declarat că Administrația Trump mizează pe faptul că, în mare parte, Curtea Supremă va decide în favoarea sa în orice caz care ajunge până acolo.

“Se pare că executivul, Administrația Trump, spune: Hei, vom continua să mergem înainte. Chiar dacă aceste instanțe inferioare nu au fost de acord cu noi, suntem destul de încrezători că Curtea Supremă a SUA ne va confirma puterea de a face aceste lucruri”, a declarat el pentru CBC News.

Deși Larsen crede că Curtea Supremă, condusă de președintele John G. Roberts, va impune unele limite autorității executive, el consideră că Administrația Trump are motive întemeiate de optimism în privința șanselor de a câștiga în faza finală a acestor bătălii juridice.

“Curtea condusă de Roberts are destul de mult apetit pentru a răsturna precedente de lungă durată”, a spus expertul. “Și cu siguranță am văzut și că această Curte interpretează puterile președintelui ca fiind mult mai extinse decât au făcut-o alte instanțe în trecut.”

Opiniile experților în ceea ce privește înclinarea conservatoare a Curții Supreme par să fie corecte. Luni, forul suprem i-a permis președintelui Trump să concedieze un membru democrat al Federal Trade Commission, în ciuda unei legi federale menite să limiteze puterea Casei Albe de a controla agenția.

Curtea, printr-un ordin emis de președintele John Roberts, a blocat temporar hotărârea unui judecător care o repunea în funcție pe Rebecca Kelly Slaughter, în timp ce procesul continuă.

Ordinul nu indică în mod definitiv cum va aborda Curtea o cerere de urgență privind acordarea președintelui a unei autorități mai largi de a concedia membrii agențiilor independente fără motiv, dar semnalează că este probabil ca instanța să o aprobe.

Și tot luni, Curtea Supremă a permis Administrației Trump să continue raidurile masive de imigrație în zona Los Angeles, care vizează persoane pe baza unor criterii largi, precum ocupația lor sau dacă vorbesc spaniola.

Judecătorii au suspendat o hotărâre a unei instanțe inferioare care restricționa ceea ce criticii au numit “raiduri itinerante” desfășurate de US Immigration and Customs Enforcement (ICE), în timp ce cazul este analizat de Curtea de Apel a celui de-al Nouălea Circuit, cu sediul la San Francisco.

De asemenea, în cazul deportărilor, deși acțiunile administrației s-au confruntat cu opoziție puternică în instanțele din Statele Unite, Curtea Supremă a permis în iunie guvernului să reia expulzările rapide ale imigranților către țări altele decât cele de origine. 

# Casa Albă pare își schimbă tactica din mers, adaptându-și strategia ca răspuns la deciziile din aceste cazuri.

De exemplu, ordinul din California, care a declarat ilegală folosirea armatei pe străzile din Los Angeles, nu se aplică desfășurării în curs a Gărzii Naționale în Washington, operațiune menită să facă față a ceea ce administrația susține că este o creștere a criminalității în capitala federală.

De altfel, Departamentul pentru Securitate Internă a lansat luni o campanie împotriva imigranților ilegali în Chicago – după ce democrații locali au petrecut weekendul protestând împotriva amenințării președintelui Trump privind un aflux de forțe federale de aplicare a legii în al treilea cel mai mare oraș al Americii. 

“DHS lansează Operațiunea Midway Blitz în onoarea lui Katie Abraham, care a fost ucisă într-un accident rutier provocat de conducere în stare de ebrietate și fugă de la locul faptei de către imigrantul ilegal criminal Julio Cucul-Bol în Illinois”, a anunțat departamentul pe X. 

“Această operațiune ICE va viza imigranții ilegali criminali care s-au adunat în Chicago și Illinois pentru că știau că guvernatorul (democrat) JB Pritzker și politicile sale de sanctuar îi vor proteja și le vor permite să circule liber pe străzile americane.”

Declarația s-a încheiat astfel: “Președintele Trump și secretarul DHS Kristi Noem sunt alături de victimele criminalității comise de imigranți ilegali, în timp ce guvernatorul Pritzker este alături de imigranții ilegali criminali.”

# Avalanșa de apeluri la Curtea Supremă pare că funcționează. Curtea Supremă a aprobat până acum 17 din cele 22 de cereri de urgență ale Administrației Trump, potrivit unei analize recente realizate de NBC News. 

Valul de apeluri vine în contextul în care președintele Trump a emis un număr fără precedent de ordine executive menite să transforme guvernul federal.

“Instanțele nu vor anula tot ce fac ei și, la finalul zilei, vor reuși să obțină mai mult prin supraîncărcarea sistemului”, a spus un avocat apropiat de Casa Albă, referindu-se la strategia administrației republicane.

Întrebată să comenteze deciziile recente ale magistraților, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, a declarat de altfel: “Iată realitatea: cu aproape 20 de victorii la Curtea Supremă, politicile Administrației Trump au fost constant confirmate ca legale de către Curtea Supremă, în ciuda unui număr fără precedent de provocări juridice și a hotărârilor ilegale din instanțele inferioare. Și victoriile vor continua,” a spus ea.

# Casa Albă mizează și pe o campanie de imagine care-i prezintă pe judecători drept “activiști” democrați, readucând astfel în centrul dezbaterii temele războiului cultural dintre dreapta conservatoare și stânga woke. Conflictul politic și social dintre cele două tabere a marcat semnificativ campania electorală din 2024 și este considerat unul dintre factorii care l-au propulsat pe Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat.

Strategia lui Trump de a-i descrie pe judecătorii care i se opun drept “activiști motivați politic” nu este deloc absurdă, ci atent calculată. Cei mai mulți dintre acești magistrați au fost numiți în funcție de Clinton, Obama sau Biden, așa că acuzațiile că sunt părtinitori creează o atmosferă tensionată în jurul lor și a motivațiilor lor reale.

Astfel, după ce un magistrat federal a impus o oprire de urgență a planului Administrației Trump de a deporta aproape 700 de copii migranți neînsoțiți în Guatemala, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, Stephen Miller, a scris pe X că “judecătorul democrat… refuză să îi lase să se reunifice cu părinții lor”.

De asemenea, într-o declarație legată de cazul Harvard, secretarul adjunct de presă al Casei Albe, Liz Huston, a respins hotărârea ca venind din partea unui “judecător activist numit de Obama” și a spus că universitatea “rămâne neeligibilă pentru granturi în viitor”.

Concluzie. Mai multe inițiative cheie ale Administrației Trump au fost catalogate ca ilegale sau neconstituționale de către judecători. Totuși, multe dintre decizii sunt suspendate și vor fi probabil contestate la Curtea Supremă, unde administrația a câștigat frecvent până acum.

În timp ce aceste hotărâri pun frână unor piese centrale ale agendei prezidențiale, Trump și aliații săi conservatori susțin că judecătorii numiți de democrați, precum Barack Obama și Joe Biden, acționează din motive politice și încearcă deliberat să saboteze programul său de guvernare. Lupta lui Trump cu justiția continuă la fel de intens și în acest mandat.

Surse: Global News, NBC News, AP, NPR, CBC News, CNN, New York Post, Reuters, courtlistener.com, fjc.gov, X