STUDIU Video-urile pe care le vedem pe laptop, pe telefonul mobil sau la televizor produc o cantitate imensă de emisii de CO2: 300 Mega tone, aceeași cantitate generată de întreaga Spanie

În universul multimedia sunt, de departe, formatul cel mai în expansiune şi de ce să nu recunoaştem, au fost ancora noastră de salvare în timpul perioadei de izolare. Totuși, la nivel global, video-urile online generează o cantitate imensă de emisii de CO2, aceeași cantitate generată de o țară de dimensiunile Spaniei: peste 300 Mt în fiecare an, scrie La Stampa, citată de Rador.

Ele reprezintă 60% din totalul fluxurilor de date și, prin urmare, constituie principalul factor al emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul digital, al cărui consum global de energie crește cu 9% pe an.

Zece ore de video-uri de înaltă definiție conțin mai multe date decât toate textele în limba engleză publicate pe Wikipedia. Această comparație este suficientă pentru a înțelege impactul enorm pe care filmele, televiziunea digitală și social media îl au asupra atmosferei planetei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

The Unsustainable Use of Online Video este un studiu realizat de think tank-ul francez The Shift Project, care cuantifică impactul video-urilor online asupra mediului și propune câteva instrumente pentru reducerea acestuia.

Navigând în marea imensă a imaginilor în mișcare care populează ecranele smartphone-urilor, tabletelor și PC-urilor, videoclipurile pornografice reprezintă 27% din totalul traficului video online din lume, care în 2018 au generat mai mult de 80 Mt de CO2, aproape 0,2% din emisiile globale.

Gazele cu efect de seră produse pentru realizarea, distribuirea și vizionarea video-urilor la cerere, oferite de portaluri precum Netflix sau Amazon Prime, sunt echivalente cu cele degajate de Chile: peste 100 Mt de CO2 pe an, aproape 0,3% din emisiile globale.

În general, sectorul digital este în prezent responsabil pentru 4% din totalul emisiilor, echivalentul celor generate de aviația civilă. Dacă nu se întreprinde nicio acțiune, în doar cinci ani, impactul s-ar putea dubla, atingând aceleași niveluri ca emisiile globale cauzate de mașini.

Raportul Shift Project evidențiază modul în care evoluția sectorului digital și ponderea video-urilor online nu respectă acordul de la Paris și scopul reducerii emisiilor globale. Autorii propun un soi de sobrietate digitală explicând că „proiectele care creează dependență (redare automată, video încorporat etc.) sunt incompatibile cu această alegere.

Pentru a limita impactul acestora, nici autoreglarea platformelor de transmisie, nici deciziile voluntare ale utilizatorilor nu sunt suficiente. Se cere o reglementare reală la nivel național și internațional: „o problemă excelentă pentru Uniunea Europeană”.

„Avem nevoie de reguli bazate pe proceduri precise la nivel individual și colectiv”.

Shift Project, fără a aștepta reacţia lentă a politicii și birocraţiei, a dezvoltat câteva instrumente pentru a sensibiliza și a ajuta oamenii să adopte obiceiuri digitale mai bune: cum ar fi un video explicativ, un ghid și o aplicație care permite oricărei persoane să măsoare impactul navigării pe internet în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră.

Carbonalyser este o extensie a browserului Firefox care permite vizualizarea consumului de energie electrică și emisiile de gaze cu efect de seră asociate navigării. Această aplicație ajută la o mai bună înțelegere a impactului tehnologiei digitale asupra climei și asupra consumului de resurse.

Pentru a evalua amprenta de carbon a fluxului, este interesantă şi comparaţia site-ului englez SaveonEnergy, care folosește datele vizualizării celor mai populare filme și ale serialelor tv originale Netflix TV, transformându-le în kilometri parcurși de o mașină și cuantificând CO2-ul emis.

Energia generată de cele 80 de milioane de vizualizări ale Bird Box, de exemplu, filmul cu Sandra Bullock care se desfăşoară într-un viitor post apocaliptic, este echivalentă cu cea produsă de o mașină care parcurge peste 147 de milioane de mile, de 615 ori distanța dintre Pământ și Lună: emisiile depășind 66 de mii de tone de dioxid de carbon.

Serialele TV au un impact şi mai mare: 64 de milioane de vizualizări din cel de-al treilea sezon al Stranger Things echivalează cu peste 420 de milioane de mile și produc mai mult de 189 de mii de tone de CO2.

O cercetare făcută de RobecoSAM, o companie specializată în investiții durabile, sugerează alte soluții. Jacob Messina, directorul sectorului Sustainability Investing Research al companiei elvețiene, enumeră câteva activități aparent inofensive, care consumă cantități mari de energie și au un impact imens asupra mediului: „utilizarea zilnică a internetului, gestionarea infrastructurii globale pentru „stocarea datelor și extragerea bitcoinului”.

În special, „consumul total de energie al întregii rețele bitcoin, inclusiv costul producerii de monede digitale, a fost estimat a fi mai mare decât consumul anual de energie electrică al României”. Utilizarea și stocarea datelor are un impact foarte puternic din punct de vedere energetic: în 2018, au fost generate 33 de mii de miliarde de gigabite de date, dintre care doar aproximativ 6% sunt utilizate. În ultimii doi ani au fost produse mai multe date decât în ​​ultimii 40.

Ce putem face? Messina susține că investițiile în noile frontiere digitale, „precum fintech – tehno-finanțe – pot reduce amprenta de carbon, facilitând trecerea la servicii mai puțin consumatoare de energie. Reciclarea poate menține dispozitivele electronice pe piață mai mult timp, evitând necesitatea creării de noi dispozitive”.

Eficiența energetică este, de asemenea, fundamentală: datorită inovației, vor fi produse componente și software electronice mai eficiente, iar companiile vor putea implementa arhitecturi și soluții IT pentru a face ca stocarea datelor să fie mai puțin consumatoare de energie.

Nu în ultimul rând, problema producției de energie: „trebuie să trecem rapid la surse curate, care pot alimenta și rețeaua, pentru a atinge mult râvnita țintă de emisii aproape zero”.

Sursa: La Stampa/ Rador/ Traducerea Cătălina Păunel