STUDIU: Supraexpunere la pesticide a locuitorilor din zonele viticole franceze / În perioadele de tratare a culturilor, nivelurile de contaminare ar putea creşte cu până la 60%

Un nou studiu oferă o imagine de ansamblu asupra expunerii la pesticide în Franţa: cei care locuiesc în apropierea podgoriilor sunt mai expuşi decât ceilalţi cetăţeni, conform cercetării prezentate luni de două agenţii de sănătate, fără a se determina încă potenţialul impact asupra sănătăţii, transmite AFP, transmite Agerpres.

Aşteptatul studiu PestiRiv a măsurat prezenţa a 56 de substanţe în urina şi părul a 1.946 de adulţi şi 742 de copii, precum şi în aerul exterior, praful şi aerul din locuinţe, plus în câteva grădini de legume.

Conform acestui studiu, nivelurile de contaminare ce au fost constatate în zonele viticole au fost uneori cu 45% mai mari în urină, cu peste 1.000% mai mari în praf şi de 12 ori mai mari în aer, comparativ cu zonele aflate la distanţă de orice culturi, a explicat presei Clemence Fillol de la agenţia naţională franceză Sante publique (SpF), care a participat la studiu.

În perioadele de tratare a culturilor, nivelurile de contaminare ar putea creşte cu până la 60% în urină sau, în funcţie de pesticidele măsurate, cu peste 700% în praf şi de până la 45 de ori mai mult în aer, a continuat ea.

De o amploare fără precedent, studiul, realizat în perioada 2021-2022, a acoperit 265 de locaţii din şase regiuni viticole (Grand Ouest, Bourgogne Franche-Comte (nord-est), Auvergne Rhone-Alpi (centru), Provence-Alpi-Coasta de Azur (sud-est), Occitania şi Noua Aquitanie (sud-vest).

Acest studiu realizat de SpF şi de Agenţia Franceză pentru Securitate Alimentară, de Mediu şi de Sănătate în Muncă (ANSES) a investigat şi alte surse potenţiale de expunere (alimentaţie, stil de viaţă etc).

Potrivit celor două agenţii, aceste constatări, care sunt în concordanţă cu rezultatele studiilor din Statele Unite şi Olanda, arată că persoanele care locuiesc în apropierea podgoriilor sunt mai expuse la produse fitofarmaceutice (fungicide, erbicide şi insecticide) decât cei care locuiesc la distanţă de orice cultură. Aceste concluzii au fost comunicate părţilor interesate (fermieri, aleşi locali, ONG-uri etc.).

Majoritatea substanţelor, fie ele specifice viilor (folpet, metiram) sau nu (glifosat, fosetil-aluminiu, spiroxamină etc.) au fost găsite în apropierea podgoriilor – o cultură aleasă pentru consumul ridicat al acestor produse şi proximitatea faţă de locuinţe.

Fiecare ţară a UE este obligată să elaboreze un plan strategic pentru reducerea pesticidelor, care sunt utilizate pentru a proteja culturile de organismele considerate dăunătoare (plante, animale, ciuperci), dar care afectează şi mediul şi sănătatea.

Franţa, la fel ca alte ţări, se luptă să reducă consumul de produse de protecţie a plantelor, sindicatele agricole invocând lipsa unor produse alternative eficiente, în ciuda presiunii mişcărilor de protecţie a mediului.

Doi factori principali apar în acest studiu: contaminarea creşte odată cu cantitatea de pesticide răspândită şi scade odată cu distanţa faţă de podgorii, a explicat Ohri Yamada (ANSES).

Durata de ventilare a locuinţei şi timpul petrecut în aer liber joacă, de asemenea, un rol, însă într-o măsură mai mică.

Copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani au fost mai puternic contaminaţi, deoarece erau „în contact mai mare cu solul” sau îşi duceau mai frecvent mâinile la gură, dar „şi prin consumul de alimente”, a explicat Clemence Fillol.

Copiii sub trei ani nu au fost incluşi în studiu, oamenii de ştiinţă invocând dificultăţi practice. În plus, prea puţini viticultori şi lucrători agricoli au participat pentru a stabili niveluri specifice de contaminare.

O altă limitare: cercetătorii nu au putut accesa „date reale privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor” şi au trebuit să utilizeze „o metodă foarte complexă şi consumatoare de timp” pentru a reconstitui cantităţile de pesticide pulverizate.

Şi nu în ultimul rînd, acest studiu nu evaluează efectele asupra sănătăţii ale acestor expuneri.

„În prezent, nu avem nicio legătură între nivelurile de contaminare constatate şi semnele clinice asupra sănătăţii umane”, cum ar fi anumite patologii, în special cancerele, a rezumat Benoît Vallet, director general al ANSES.

Acest studiu „nu pretinde că răspunde la toate întrebările”, a subliniat şi Caroline Semaille, director general al SpF.

Chiar dacă nivelurile de expunere nu le depăşesc pe cele anticipate în autorizaţiile de comercializare a pesticidelor, agenţiile recomandă, ca măsură de precauţie, „reducerea utilizării pesticidelor la strictul necesar” pentru produsele de protecţie a plantelor, în special printr-o implementare „ambiţioasă” a strategiei Ecophyto 2030. O altă recomandare este informarea locuitorilor înainte de tratamentele în podgorii.

„Acest studiu ne confirmă temerile. Cu cât suntem mai aproape, cu atât suntem mai expuşi”, a declarat pentru AFP Francois Veillerette, purtător de cuvânt ONG-ului Generations futures, îngrijorat de „lipsa de entuziasm” a guvernului privind relansarea programului Ecophyto, care vizează reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030.