G4Media.ro

STUDIU Mai puțin de jumătate din spitalele din România raportează erorile medicale…

STUDIU Mai puțin de jumătate din spitalele din România raportează erorile medicale / Cât îl costă pe pacient dacă reclamă un caz de malpraxis / Monica Althamer: Încă avem în România așa-zisa „minciună albă”

Observatorul Român de Sănătate a prezentat, joi, raportul „Siguranța pacientului în actul medical”, potrivit căruia doar 42% din spitalele din România au raportat în anul 2020 evenimente adverse asociate asistenței medicale.

Raportul prezintă o analiză detaliată a fenomenului siguranței actului medical în medicina românească. Alături de trecerea în revistă a legislației în vigoare care acoperă acest subiect, documentul examinează sistemul de raportare al evenimentelor adverse asociate asistenței medicale, gestionat de către ANMCS, și evaluează performanța Direcțiilor de Sănătate Publică și al Colegiului Medicilor în asigurarea și îmbunătățirea siguranței pacientului. 11 direcții de sănătate publică, inclusiv DSP București au refuzat să furnizeze date.

Potrivit raportului, în anul 2020, din cele 513 spitale din România doar 217 au raportat „evenimente adverse asociate asistenței medicale”, așa cum este definiția din legislația română, care nu include noțiunea de „eroare medicală”.

Cei mai expuși erorilor medicale sunt copiii, potrivit raportului.

Majoritatea evenimentor raportate de spitale au fost infecții nosocomiale. Autorii raportului susțin că un motiv pentru care domină infecțiile intraspitalicești este faptul că, potrivit reglementărilor în vigoare, acestea trebuie raportate obligatoriu, în timp ce restul evenimentelor se raportează în mod voluntar.

Cazurile de erori medicale pot fi analizate de comisiile de malpraxis ale direcțiilor de sănătate publică și de comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor. Însă procesul este extrem de birocratic, pacienții care semnalează astfel de erori trebuie să prezinte un dosar cu multe documente, iar în plus procedura este și costisitoare, au arătat autorii.

Astfel, pentru ca un caz să fie analizat de comisiile de malpraxis, pacientul care reclamă trebuie să achite tariful experților, care variază între 1.000 și 4.000 de lei. Chiar și în aceste condiții, analiza la nivelul comisiilor de malpraxis ale DSP-urilor nu are nicio finalitate.

În schimb, Colegiul Medicilor din România (CMR) poate da sancțiuni, care pot merge până la ridicarea dreptului de liberă practică. În cinci ani, comisiile de disciplină ale CMR au dat sancțiuni reale doar în 0,7% din cazurile analizate, arată raportul.

Autorii raportului fac și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea situației, de la armonizarea legislativă, reducerea birocrației, eliminarea costurilor pentru pacient, încurajarea personalului medical să raporteze erorile medicale, până la îmbunătățirea infrastructurii sanitare, inclusiv extinderea raportării și la restul unităților medicale, nu doar spitalele.

Una dintre problemele semnalate este lipsa noțiunii de „eroare medicală” și nediferențierea între erorile care au consecințe asupra pacientului și cele care nu au.

Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, a susținut că este necesar ca medicul să fie protejat de malpraxis. Acesta a susținut că scopul trebuie să fie ca pacientul care a avut de suferit să fie despăgubit, iar medicul să își poată continua activitatea.

Acesta a reclamat faptul că asigurarea de malpraxis de fapt nu funcționează.

Daniel Coriu a atras atenția că România este unicat pentru că medicii pot fi sancționați penal pentru malpraxis. El a spus că în SUA sunt 200 de cazuri anual de malpraxis și doar unul ajunge în penal, în timp ce în România avem 800 sau 1.000 de cazuri în penal.

„Există inclusiv condamnare cu executare. România este unicat. Vom ajunge să practicăm medicina defensivă”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor. Acesta a mai spus că, în ultimii ani, nu se mai iau specialitățile chirugicale la Rezidențiat din acest motiv.

Monica Althamer, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a susținut că este nevoie de o lege a malpraxisului.

„Eroarea în actul medical nu se întâmplă doar în România. Spre deosebire de alte țări, fie că vorbim de o eroare medicală sau accident auto, nu există nicio diferență juridică. Este important și pentru medici, și pentru pacienți să avem o lege a malpraxisului care să asigure și medicii să își desfășoare activitatea în siguranță, pentru că eroarea este umană, nu își propune nimeni când pleacă dimineața la serviciu să facă rău unui pacient”, a explicat aceasta.

Monica Althamer a mai explicat că este foarte important ca pacientul să aibă acces la toate informațiile necesare medicale.

„România are condamnări la CEDO nu pentru malpraxis, ci pentru lipsa acordului informat. (…) Încă avem în România așa-zisa «minciună albă» prin care credem că protejăm pacientul ascunzându-i informații importante lui sau familiei. Se întâmplă mai ales în oncologie. Conform legii, într-o astfel de situație, medicul este în situație de malpraxis”, a subliniat Monica Althamer.

Tar Gyongyi, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Harghita, a subliniat că majoritatea pacienților se pierd în hoasul birocratic și, în plus, examinarea unui posibil caz de malpraxis depinde în mod foarte dureros de puterea financiară a celui care semnalează:

Este o taxă care, dacă e plătită de solicitant, atunci cazul e analizat. Dacă nu e plătită, cazul e abandonat. Chiar dacă vedem că s-a întâmplat ceva, nu putem să ducem cazul până la capăt”.

Aceasta a precizat că o problemă o reprezintă și numărul mic de specialiști care își asumă, care nu refuză să analizeze un posibil caz de malpraxis.

Colegii se cunosc și există un anumit interes să ne protejăm reciproc. Ar trebui eliminate aceste situații astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-și condamne sau să-și absolve colegul. (…) Noi în România de foarte multe ori ne furăm singuri căciula”, a subliniat șefa DSP Harghita.

Vlad Mixich, specialist în politici publice de sănătate, a precizat că orice eroare medicală are două victime, iar „victima secundară este medicul – victima unei greșeli, a unei suprasolicitări sau a lăcomiei de a lucra mai multe ore, sau victima sistemului, pentru că nu există medici răi, nimeni nu face medicină pentru a face rău, dar există sisteme rele, iar sistemul medical românesc îi împinge pe medici în groapa erorii medicale, îi ajută să greșească”.

Vlad Mixich a explicat că acest lucru nu se poate schimba doar prin modificarea legilor, ci dacă ne uităm la alții care au avut aceleași probleme.

Acesta a precizat că, în 1999, un raport devastator a fost publicat în SUA, arătând că a treia cauză de mortalitate în Statele Unite o reprezentau erorile medicale.

„Nimeni nu învață dintr-o greșeală dacă nu vorbește cu colegi din alte spitale. O greșeală din care nu înveți o vei repeta. În SUA există o medicină defensivă, dar și o cultură medicală de învățare din eroare, există conferințe medicale la care despre asta vorbesc, își prezintă unii altora erorile medicale, fără teama că în spatele lor sunt camere de luat vederi care să vâneze audiență, protejați solid de malpraxis”, a explicat Vlad Mixich.

El a precizat că în SUA s-au făcut două lucruri: au avut mai mulți oameni din sistem care au înțeles că trebuie să iasă și să vorbească și să le explice oamenilor și au stabilit de comun acord un obiectiv comunicat public – niște ținte cât se poate de concrete.

Observatorul Român de Sănătate este un think-tank non-profit care îşi propune să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din România şi estul Europei.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Normal – pacientul trebuie sa mearga in instanta pe timpul si cheltuiala lui, cu un expert independent.
    Nu ONG-urile astea salveaza România.

    Daca tie ti-e bine inseamna ca nu-ti pasa de altul.

  2. In Romania omul nu are bani sa se trateze decent si la privat cu ce sa te duci daca ai un salar mic sau cum e in valea jiului unde nu prea ai oportunitati serioase pe piata fortei de munca nu ai de ales este jale nu covidul ne omoara ci saracie si prostia si rautatea unora.

  3. Cate Spitale raporteaza Corect Infectiile intraspitalicesti?!
    In Decembrie 2020 am semnat Petitia DECILIC: „Raportati infectiile intraspitalicesti”!
    https://www.mediafax.ro/social/nosocomialele-din-spitale-raman-ascunse-19720886
    NIMIC nu s-a schimbat dupa Colectiv!!!!

  4. Dupa un an de covid si restrictii increderea a crescut!

  5. Buna ziua
    Incep prin a va spune ca în opinia mea tot haosul in sistemul sanitar romanesc pleaca de la înfiintarea acestei minunate CNAS
    Am întrebat,la momentul înfiintarii CNAS ,pe domnul Astarastoaie care este logica acestei decizii si de ce nu se incredinteaza acest lucru aoxietatilor de asigurari care aveau la momentul respectiv ai sedii si personalul necesar pentru aceasta activitate
    Mai mult,fara aceasta CNSAS,fiecare dintre noi am fi stiut cîti bani am cotizat,de ce servicii am beneficiat,am fi putut alege o societate de asigurari care sa ne reprezinte,am fi putut alege serviciile care sa ne convina in functie de sumele cotizate
    Din pacte nu s-a dorit acest lucru(vezi sumele cheltuite pentru sediul CNSAS)
    Personal nu mi se pare echitabil ca la sute se lei cotizate sa ai aceleasi servicii ca si o persoana care nu a cotizat nici un leu sau a contribuit cu sume derizorii(cum nu mi se pare normal ca din banii strînsi din cotizatiile tuturor sa fie finantate alte case de sanatate ai caror membri,culmea,mai beneficiaza si de servicii preferentiale
    Logic era ca societatea de asigurare la care cotizezi sa se ocupe de cazurile se malpraxis,de daunele pe care trebuie sa le plăteasca,de asigurarea medicului in acest caz samd
    Mai nou vezi cazurile cu finantarea unor spitale care a trecut in sarcina primariilor

  6. Medicină defensivă! Dar să mori cu zile în spital e mai bine? Și nu sunt unul din ăia cu dictatura medicală.
    Ce ar trebui:
    – orice eroare medicală semnalată să beneficieze de anchetă din partea colegiului medicilor și spital fără ca păgubitul ori rudele să plătească un leu
    – cursuri de comunicare cu pacientul, aparținătorii
    – orice e necesar ca erorile medicale să nu se întâmple că medicul e obosit, surmenat, etc.
    – un sistem de punctaj pe bază de gravitatea erorii ca la permisul de conducere. Ai acumulat prea multe ori ori ai comis una gogonată, iei amendă, ești suspendat ori nu mai ai drept de practică. De ce să fie medicii ținuți în brațe indiferent cât greșesc?

  7. pentru maxtor:
    -frizer=tuns la coor
    -doctor=tuns la subratz

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.