Studiu: Ce facem la serviciu când nu muncim / Tinerii au declarat că petrec și două ore pe zi cu ochii în telefonul personal

De la momentul în care ne conectăm la computerul de la serviciu până la ultima pauză de cafea înainte de sfârșitul zilei, există o mulțime de momente în care angajații nu lucrează din punct de vedere tehnic.

Acesta este subiectul unei cercetări efectuate de Sophie Rauch de la ESCP Business School din Paris, care spune că a fost inspirată să aprofundeze acest subiect datorită serialului TV „The Office”. „Ceea ce m-a frapat la acest serial a fost faptul că mi s-a părut că descrie foarte bine munca de zi cu zi, într-un mod destul de satiric și amuzant, dar în același timp foarte precis. Și, de fapt, în serial, ceea ce este frapant este că ei petrec foarte puțin timp lucrând”, a declarat ea pentru Euronews Next.

Ea a întocmit o listă de 38 de activități pe care oamenii le fac la locul de muncă și care constituie „non-lucru” – orice acțiune care nu este direct utilă pentru companie sau pentru muncă.

Este similar conceptului sociologului suedez Roland Paulsen de „muncă mimată”, care reprezintă activitățile private pe care oamenii le desfășoară la locul de muncă și care a făcut obiectul cărții sale din 2014 pe această temă.

Așadar, ce fac oamenii atunci când nu lucrează?

Rauch i-a pus pe participanții la cercetare să înregistreze jurnale de bord ale muncii lor, inclusiv în primele zile ale pandemiei COVID-19. Subiecții erau, în cea mai mare parte, angajați de birou din Paris.

Lista ei de activități „non-profesionale” include pauze naturale de cafea în timpul zilei, recompense pentru îndeplinirea unei sarcini și chiar bârfa cu colegii după o întâlnire.

Ea spune că mulți dintre participanți au fost surprinși de cât de mult „non-lucru” făceau, dar că, în ciuda tabuului din jurul subiectului, poate fi vorba doar de ritualuri care îți marchează ziua de lucru sau chiar de activități care te ajută tangențial la locul de muncă.

„Există non-lucru care este foarte util la locul de muncă. De exemplu, atunci când suntem într-o pauză de țigară cu colegii sau când discutăm despre subiecte mari care privesc viața la birou, producem sensuri despre organizația noastră, construim relații și se poate dovedi util”, a spus ea.

„Putem avea chiar acces la informații care sunt apoi foarte utile la locul de muncă”, a adăugat ea.

Deși procrastinarea online este una dintre activitățile pe care le-a studiat și unul dintre aspectele muncii în gol, nu este neapărat cea dominantă.

„Mi se pare că prin procrastinare înțelegem un act deliberat, faptul de a tergiversa și de a trage de timp. Dar, uneori, acest lucru se întâmplă indiferent dacă participanții își dau seama sau nu. Ei se trezesc prinși în altceva”, a spus Rauch.

„Pentru mine, este, de asemenea, o manifestare naturală a fluxului și refluxului de concentrare pe care îl putem avea în timpul unei zile de lucru și, prin urmare, nu este neapărat intenționată”.

Un sondaj din 2018 al platformei de învățare online Udemy a constatat că principalele distrageri la locul de muncă sunt colegii de muncă vorbăreți, zgomotele de la birou, sentimentul de copleșire din cauza muncii și social media.

Cyberloafing-ul, sau utilizarea internetului pentru a pierde timpul în loc să lucreze, rămâne totuși o preocupare organizațională din ce în ce mai mare pentru lucrătorii de birou din ziua de azi, smartphone-urile fiind o mare sursă de distragere a atenției pentru generațiile mai tinere.

Mai mult de o treime dintre lucrătorii din generația millennials și generația Z au declarat că petrec două ore sau mai mult verificându-și telefoanele în timpul zilei, potrivit sondajului.

De ce își petrec oamenii timpul fără să lucreze?

Un aspect al acestui non-lucru – care poate ocupa ore întregi din zi – include momentele în care oamenii nu au suficientă muncă de făcut sau sarcinile nu sunt suficient de interesante.

Uneori, angajaților li se acordă, de asemenea, prea mult timp pentru a îndeplini o anumită sarcină.

Roland Paulsen, profesor asociat în domeniul studiilor organizaționale la Universitatea Lund din Suedia, și-a concentrat cercetările din 2010 asupra oamenilor din medii extreme, unde uneori jumătate din zi constă în muncă în gol.

„Poate fi foarte plictisitor dacă petreci mult timp fără să lucrezi în timp ce ești la serviciu. Așa că întrebarea este ce faci cu tot acel timp?”, a declarat el pentru Euronews Next.

„Bore-out” este un concept care a fost dezvoltat de consultanți în management din Elveția în cartea lor din 2007, Diagnose Boreout. Acesta apare atunci când oamenii găsesc o lipsă de sens și de motivație în munca lor.

„Intri într-un mod lent, este aproape un fel de apatie. Pentru a evita acest lucru, cred că internetul este esențial, deoarece ceea ce oferă internetul este această stimulare constantă”, a spus el.

Unele dintre exemplele pe care le dă de muncă mimată includ forme de cyberloafing, cum ar fi vizionarea YouTube sau navigarea pe internet.

Acest lucru poate fi legat și de organizație sau de managerii care nu sunt la curent cu munca pe care o fac angajații lor și cu timpul pe care ar trebui să îl ocupe.

„De multe ori, managerii provin din diferite domenii și au diferite experiențe. Ei pot fi administratori de afaceri și totuși trebuie să gestioneze ingineri, așa că vor înțelege mult mai puțin ceea ce fac acești ingineri. Este un lucru pe care îl vedem în aproape toate organizațiile”, a spus Paulsen.

Dar nici dezvăluirea faptului că timpul este irosit în organizație nu este în interesul managerilor, a adăugat el, astfel încât aceștia pot depune un efort pentru a da impresia că sunt ocupați.

Inevitabil într-o anumită măsură

Rauch spune că nu este posibil să lucrezi fizic și psihic tot timpul. „Oamenii, în mod natural, vor lua pauze, indiferent dacă acestea sunt tolerate sau nu. Acest lucru nu spune absolut nimic despre capacitatea lor de a fi buni profesioniști și despre capacitatea lor de a se conforma cerințelor care le sunt impuse”, a spus ea, adăugând că, uneori, aceștia sunt forțați să nu muncească de ei înșiși sau de organizația lor.

Din punct de vedere legal, în Franța, de exemplu, angajații au dreptul la 20 de minute de pauză pentru fiecare șase ore de muncă.

Paulsen este de acord că munca în gol este „inevitabilă într-o anumită măsură” și subliniază că în unele industrii aceasta poate fi chiar încurajată, amintind de birourile „de joacă” ale marilor companii din domeniul tehnologiei, precum Google și Apple.

„Este ceva care ar putea semnala privilegii, dar există și o anumită gândire în spatele ei, în principal că, în timp ce nu lucrezi, în anumite domenii s-ar putea să fie momentul în care îți vin cele mai bune idei”, a spus el.

Munca în gol nu este cu siguranță un fenomen nou, dar s-a schimbat în epoca modernă, odată cu ideea de gestionare a timpului, în care angajații se prezintă într-un anumit loc la o anumită oră.

Dar acest lucru pune sub semnul întrebării modul în care societățile măsoară productivitatea.

„Avem o noțiune, cred că în majoritatea națiunilor occidentale, conform căreia capitalismul forțează companiile să fie cât mai productive posibil, iar dacă nu ești productiv la maximum, îți vei pierde cumva locul pe piață”, a declarat el pentru Euronews Next.

„Dar ceea ce relevă fenomenul muncii în gol este că capitalismul sau, mai exact, munca salariată poate avea și efectele inverse, deoarece ți-e teamă că îți vei pierde locul de muncă, importanța de a te preface sau de a părea devine chiar mai importantă decât substanța reală a muncii tale”.