G4Media.ro

Stelian Ion: După desființarea Secției speciale, dosarele vor fi trimise la DNA,…

Stelian Ion: După desființarea Secției speciale, dosarele vor fi trimise la DNA, DIICOT sau Parchetul General, în funcţie de specificul infracţiunilor

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat azi la TVR că după desființarea Secției speciale pentru investigarea magistraților (SIIJ), dosarele aflate în administrarea acesteia vor fi trimise către DNA, DIICOT sau Parchetul General, în funcţie de specificul infracţiunilor, transmite News.ro.

El a adăugat că desfiinţarea SIIJ nu conduce la o ”protecţie” a magistraţilor care încalcă legea. ”Sunt mai multe minusuri, o desfiinţăm, asta nu înseamnă că nu vor răspunde procurori şi judecătorii”, a declarat ministrul Justiţiei.

”În primul rând, ideea că avem o problemă de corupţie generalizată la nivelul magistraţilor e greşită. Nu am spus că sunt nişte sfinţi, am spus că nu avem un fenomen de mare corupţie, de corupţie generalizată. Desfiinţarea acestei secţii nu înseamnă nicidecum protecţia magistraţilor, dimpotrivă. (…) De ce magistraţii trebuie să aibă o secţie specială şi alte categorii, poate din justiţie dacă vreţi… Această secţie are particularitatea că se ocupă de toate infracţiunile, indiferent de categorie. Acesta este un lucru greşit pentru că neagă principiul specializării procurorilor”, a declarat Stelian Ion, joi seară, la TVR. (Foto: Stelian Ion / Facebook)

Citește tot articolul pe News.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

31 comentarii

  1. Perfect! E normal ca un procuror sa il poata santana pe judecator sa dea solutia pe care o doreste, altfel facandu-i dosar. Felicitari!

    • sa-l santaneze pana nu se vede!

    • Alex, asta s-o întâmpla în universul paralel din care vii tu.
      In primul rand ce e in capul tau cand zici ca face un dosar? Pot si eu sa fac unul, iau un dosar si scriu pe el Alex – troll rus. Care e consecinta? Niciuna, daca ce e in dosar nu e adevarat.
      Nici un procuror sau un avocat nu pot indrazni sa-l hartuiasca pe un judecator fara o solida baza legala. Daca-ti inchipui ca judecatorii tremura de frica procurorilor, atunci ai o imaginatie bolnava.

    • DNA a trimis in judecata 15-16 magistrati anual pe motive de coruptie in ultimii 10 ani. Au fost, in medie, cam 10 condamnari cu decizii definitive anual din corpul magistratilor. Asta din cateva mii de magistrati (6000-7000, dupa unele estimari)

      De unde vedeti dumneavoastra chestiile alea apocaliptice legate de anchetarea judecatorilor incomozi prin DNA, DIICOT si Procuratura Generala?

      A, si sa nu uit: stiti cate dosare finalizate are Sectia Speciala in ultimii 3 ani. Hai, ca nu e greu. ZERO.

  2. LEGEA CARE A CONDUS LA PENSII DE 78000 DE LEI E NESCHIMBATA SI ASA VA RAMANE!
    A FOST FACUTA CA SA PERMITA ABUZUL. SI CE S-A MA ABUZAT! SI CE SE MAI ABUZEAZA !
    SI ASA RAMANE!

    MAI MULT, S-AU INTELES CU ccr: EI SA „TAIE” PENSIILE PRIN DUBLARE SI ccr SA SPUNA CA E NECONSTUTIONAL SA LE REDUCI !

    • Pai sa te duci la judecatorii aia numiti de PSD-ALDE-PRo-PC si alte GIO si sa le pichetezi locuintele! Aia ai votat, aia ai primit!

  3. In primul rand trebuia adoptata răspunderea magistratilor,după care sa veniți cu desființarea Sijului !Exclus DNA pt ca avem un exemplu concret cu ce s-a întâmplat in acele dosare deschise magistratilor….Este plin de clasări în acele dosare iar pt voi nu este clar șantajul si presiunea?!

    • vezi ca aia cu raspunderea magistratilor mi se pare ca nu e in Programul De Guvernare.

    • Vezi că aia cu răspunderea magistraților existat deja. Și fără asigurări de malpraxis ca pentru doctori.
      De când există justiție, în toate țările civilizate, clasările sunt în proporție de peste 95 la sută. Dintre trimiterile in judecată, o parte se finalizează cu achitări. Artistic reale, dacă tot vă dați interesanți cu tot felul de afirmații de cancan.

    • Pardon, statistic, nu artistic.

    • „In primul rand trebuia adoptata răspunderea magistratilor,după care sa veniți cu desființarea Sijului”

      Pana la aparitia Sijului, aveam cam 10 magistrati condamnati anual pe motive de coruptie. Dupa aparitia sectiei speciale, surpriza, avem ZERO dosare finalizate si ZERO condamnari.

      Despre ce răspunderea a magistratilor vorbiti? Sectia a fost creata pentru a bloca orice ancheta, uitati de asa zisa raspundere a magistratilor.

      Oricum e absurd sa avem o sectie pentru o categorie profesionala, pentru ca pur si simplu ii depaseste competentele. Ar trebui sa ancheteze magistrati si pentru ca si-au batut nevestele si pentru ca au condus beti si pentru chestii legate desiguranta nationala sau de crima organizata si chiar si pentru chestii legate de coruptie. E absolut imposibil sa versi intr-o sectie cu un numar limitat de resurse toate aceste competente. O sa obtii fix ce ai obtinut: zero rezultate.

  4. Ori la SIJ, ori la DNA, ori la DIICOT, ori la seful de scară, la bulibașă, la rabin, la sectorist, la parchetu de pe lângă curtea școlii, și in general oriunde, numai să se prescrie odată, că au și borfașii răbdarea lor

  5. Și cu (ne)recuzarea judecătorilor care achită infractori în cazuri flagrante de mare corupție, cum rămâne? A plecat Codruța, a orbit justiția. Toate se duc… Vai de tine, țară îngenuncheată.

    • In urma eliminarii probelor de catre borfasimea sulii din psd si a mafiei CCR in colaborare cu SRI scapa pe rand o pleiada de borfasi si infractori corupti pana in maduva oaselor, sunt achitari pe banda rulanta,procese date peste cap incepute de la zero, stramutarea proceselor in zone de influenta a boarfelor comunistoide mafiote

    • Magistrati și suspectii se bucura daca sunt anchetati de Adina Florea și Stan Gheorghe. Nu de DNA, DIICOT, sau Parchetul General.

  6. SIIJ a musamalizat toate dosarele cu magistratii implicati in acte teroriste de distrugere pe teritoriul Romaniei, acte de coruptie, crime si abuzuri.

  7. Este solutia justa ,fireasca -aceea a competentei dupa materie.Cat priveste asa zisul santaj asupra magistratilor,aceasta e o minciuna rostogolita pe toate partile,caci niciun magistrat nu s-a pretins santajat vreodata de alt magistrat,daramite sa se fi dovedit vreodata ca s-a intamplat asa ceva in istoria Romaniei, in intreaga perioada scursa pana acum.
    Numai sa existe majoritate parlamentara pentru asa ceva.

  8. Si uite asa idem Rusia, procurorii raman uniti cu judecatorii sub denumirea de magistrati, desi Constitutia prevede faptul ca doar judecatorii infaptuiesc justitia.Bravo, marxistule …

    • Constituția prevede statutul de magistrați pentru judecători și procurori. Mai citește înainte să dai cu bâta.

  9. Magistratii trebuie sa raspunda in fata cetatenilor. Infiintati complete de jurati care sa judece procurorii si judecatorii formate din non-(procurori sau judecatori). As vrea sa vad un proces din asta pe neredactarea la timp a hotararilor judecatoresti. Daca un doctor nu isi face treaba la timp, judele ii da malpraxis si puscarie, invers cum ar fi?

  10. S-a răzgândit Stelian Ion? Revine la promisiunile USR+?

    • Sa vedem cum va trece Legea in Parlament de PSD si UDMR si AUR!
      UDMReii din coalitia de la guvernare sunt si ei fani ai SIIJ, nu?!

    • Pai cum sa nu fie fani secția Gestapo când a finalizat 0 dosare de când exista?
      In schimb a fost campioana la hărțuieli pur politice (cum a fost cu Codruța si mai este încă).

  11. „Falimentul scandalos al Sectiei Speciale: 15 Milioane de Lei tocati de la infiintare, niciun magistrat trimis in judecata pentru coruptie.
    Exact 15.079.946 de lei este suma totala alocata functionarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) de la operationalizarea ei, in 22 octombrie 2018, timp in care NU a reusit sa trimita in judecata niciun magistrat pentru fapte de coruptie.
    Chiar daca guvernul a aprobat miercuri, 20 ianuarie, memorandumul pentru desfiintarea SIIJ, expertii in Drept sustin ca in ceea ce priveste Sectia Speciala costurile cu adevarat semnificative sunt cele de imagine aduse Romaniei, in special dupa dosarul deschis pe numele lui Timmermans, si justitiei din tara noastra prin faptul ca sute de dosare au stat nelucrate.
    Insa bugetul alocat Sectiei Speciale nu este unul de ignorat, in contextul in care zeci de parchete din tara opereaza in spatii improprii, SIIJ a primit de la Ministerul Public o superba vila de protocol din strada Modrogan, unde doar anul trecut costul chiriei a fost de 420.786 de lei.
    Bugetul de salarii la Sectia Speciala.
    Cheltuielile salariale brute din octombrie 2018 si pana la finalul anului 2020 au fost de 12.202.051 de lei, din care 6.847.306 lei reprezinta doar Salariile nete pe anul trecut, potrivit unui raspuns al Parchetului General (PICCJ).
    La aceste costuri se adauga drepturile nete ale personalului, adica diurnele, trei calatorii/anual, costurile de transport/naveta plus o calatorie pe an pentru concediu de odihna si alte patru calatorii lunare.
    Per total de la infiintare aceste costuri se ridica la suma de 1.760.800 de lei, din care, doar pentru anul trecut, costurile au fost de 968.476 de lei.

    La aceste costuri se adauga chiria sediului din Modrogan, 420.786 de lei pentru anul trecut, plus decontarea chiriilor procurorilor si politistilor din cadrul SIIJ 1.117.095 lei, costul total de la infiintare.

    La inceputul anului 2020, Sectia Speciala avea doar s7 procurori de executie, veniturile lunare ale celor 7 magistrati fiind de aproape 200.000 de lei, ceea ce inseamna o medie de circa 27.000 de lei NET/Luna de procuror.

    Costurile aduse Justitiei prin operationalizarea SIIJ.
    Expertii in Drept vorbesc insa si de un cost adus Justitiei din tara noastra prin operationalizarea Sectiei Speciale.
    Procurorul Bogdan Pirlog, co-presedintele asociatiei Initiativa pentru Justitie, este de parere ca infiintarea SIIJ a dus la reactivarea retelelor de coruptie din magistratura, retele ce in ultimii ani fusesera tinute sub control de catre activitatea DNA.
    „Costurile cu chiria sediului de exemplu nu ar fi neaparat cea mai mare tragedie. Pana la urma este o cladire tot a statului.
    Pentru actul de justitie insa, operationalizarea SIIJ a reprezentat un cost enorm. In primul rand, avem suspiciunea ca s-au reactivat retelele de coruptie din anii 90 din magistratura, care de bine de rau erau inhibitate de activitatea DNA-ului. Acum insa nu mai au nicio frica. Imaginea de protectie cu privire la orice deviatie daca apartii grupului de interese potrivit, pe care a proiectat-o SIIJ-ul, este ceea ce a facut cel mai mult rau.

    Restul, tentativele lor penibile si abuzive de anchete, ne-au facut praf imaginea in toata Europa. Cercetarea lui Frans Timmermans pentru constituire de grup infractional organizat avand ca obiect intocmirea raportului MCV constituie un abuz si a facut un rau imens Romaniei. Initiativa pentru Justitie a cerut atunci public ca Adina Florea sa fie dusa la expertiza psihiatrica. Pana in prezent nu avem date ca aceasta verificare sa fi fost efectuata.

    Si dupa cum se vede mai nou, par ca actioneaza efectiv ca la o comanda. Va marturisesc ca in sistemul judiciar au aparut tot mai multe intrebari cu privire la procuroii SIIJ si posibilitatea favorizarii unor faptuitori in schimbul unor foloase materiale necuvenite. Spre exemplu, in cazul continuarii urmaririi penale fata de judecatorul Tudoran, aceasta pare facuta ca sa-l ajute direct pe Puiu Popoviciu. Practic sesizarea se muleaza pe concluziile puse si apararile din fata instantei britanice. Oricum, ilicitul unor astfel de acte nu ar avea cine sa il cerceteze, pentru ca ar trebui sa se cerceteze ei pe ei.

    Cat despre activitatea efectiva a Sectiei Speciale o stim, in 2019, au lucrat doua rechizitorii si au avut doua achitari. Acum cred ca au ajuns la trei rechizitorii si doua achitari, una este a procurorului Eugen Stoina cu alcoolemia, deci nu au fost in stare sa faca un dosar de alcolemie si dosarul cu procurorul de la Slobozia ce amendase un politist. Asta este rezultatul final al Sectiei Speciale”, a declarat Bogdan Pirlog.

    De altfel, raportul Ministerului Public pentru anul 2019 arata ca din cele 417 dosare pe rolul SIIJ, procurorii sectiei au clasat 415.

    Spre comparatie, recent, DNA arata intr-un comunicat de presa ca in perioada in care a avut in competenta fapte de coruptie si asimilate coruptiei savarsite de magistrati (2002 – octombrie 2018), parchetul anticoruptie a trimis in judecata 161 de magistrati, fiind condamnati 100 de magistrati. „In acelasi timp, dupa pierderea de catre D.N.A. a competentei privind infractiunile de coruptie savarsite de magistrati (octombrie 2018) si pana la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis in judecata pentru coruptie”, sublinia DNA.

    Erorile structurale au asigurat ineficienta SIIJ.
    Judecatorul Dragos Calin, co-presedintele Asociatiei Forumul Judecatorilor, sustine ca modul in care a fost gandita Sectia Speciala a dus la crearea unei structuri centralizate cu un volum imens de munca, erori structurale ce explica bilantul dezastruos al SIIJ.
    „Vorbim de o sectie care nu a trimis pe nimeni in judecata pentru fapte de coruptie. Sunt aspecte pe care Comisia Europeana, Comisia de la Venetia si ulterior Avocatul General de la CJUE le-au observat deja – o structura de parchet nefunctionala structural. Asa cum a fost creata este imposibil sa functioneze. S-a incercat ulterior remedierea unor aspecte prin mai multe ordonante de urgenta in 2018 si apoi in 2019, ne amintim de celebra OUG7, prin care au incercat sa operationalizeze cumva SIIJ, pentru ca infiintarea acesteia s-a facut prin adoptarea unei legislatii gandite peste noapte si votate la fel. Fara studii de fezabilitate, fara nimic. E foarte complicat ca intr-o astfel de situatie legea sa permita functionarea unei institutii de o asemenea amploare la un nivel responsabil.
    Sa ne gandim obiectiv la procurorii acestei sectii. Este imposibil si pentru ei, si daca ar fi super oameni ar trebui sa lucreze 24/24 de ore. Cred ca este volumul de munca cel mai mare dintre toate parchetele din tara. Modalitatea in care functioneaza o institutie de tipul acesta centralizat cu privire la anchetarea magistratilor e practic in sine o eroare functionala. Inainte erau impartite catre 15 parchete de la curtile de apel, DNA, DIICOT, PICCJ, – erau peste 200 de procurori care se ocupau de dosarele respective. Existau politisti, logistica – exista posibilitatea de a efectua in mod real anchete efective in cauzele respective. Iar acum la SIIJ sunt cinci sau sase procurori. De aceea se si impune revenirea la forma anterioara. Altfel vorbim de dosare care nu sunt lucrate si care eventual se vor prescrie”, a explicat magistratul.

    Marile dosare deschise de catre Sectia Speciala.
    Cele mai mediatizate dosare ale Sectiei Speciale sunt cele deschise fostei sefe DNA, Laura Kovesi si dosarul fostilor procurori de la DNA Ploiesti, toate conduse de Adina Florea.
    Evident cea mai mediatizata cauza a fost punerea sub control judiciar a Laurei Kovesi, acuzata ca ar fi luat mita de la Sebastian Ghita pentru aducerea in tara a fugarului Nicolae Popa. Masura controlului judiciar, dispusa chiar in perioada negocierilor pentru functia de procuror general european a fost desfiintata de Inalta Curte care a aratat ca „nu sunt indeplinite conditiile necesare inceperii urmaririi penale”, plus faptul ca ordonanta impunerii masurii nu a fost motivata, asta pe langa faptul ca unele obligatii nu erau prevazute de lege.

    Al doilea dosar deschis pe numele lui Kovesi in martie 2019 vizeaza coordonarea unui grup organizat in DNA cu procurori de la Ploiesti care au dispus trimiteri in judecata. In acest caz nu a fost luata nicio masura restrictiva.
    De atunci nu s-a mai auzit nimic de cele 2 cazuri.
    La inceputul acestui an Kovesi a deschis chiar un proces la Inalta Curte unde reclama durata prea mare a dosarului.

    Intr-un caz similar, la inceputul acestui an Curtea Suprema a facut praf dosarul Adinei Florea impotriva fostilor procurori de la DNA Ploiesti, Mircea Negulescu si Alfred Savu, acuzati de mai multe infractiuni precum represiune nedreapta sau influentarea declaratiilor privind modul in care au anchetat dosarul Ponta-Blair.

    In motivarea prin care Inalta Curte a ridicat controlul judiciar impus procurorului Alfred Savu, judecatorul de drepturi si libertati arata ca Adina Florea a incalcat dreptul la aparare al inculpatului, prin plasarea acestuia sub control judiciar inainte de a fi audiat, dar si ca aceasta masura a fost dispusa fara probe ci doar pe baza unor indicii si banuieli rezonabile.

    In acest dosar, Sectia Speciala a reusit cel putin la finalul anului trecut trimiterea in judecata a fostului procuror, Mircea Negulescu, acuzat ca ar fi fabricat probe in doua cauze printre care si dosarul Tony Blair, care ii viza pe fostul deputat Sebastian Ghita si pe fostul premier Victor Ponta.

    O alta reusita recenta a SIIJ o reprezinta punerea sub acuzare a fostului judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucuresti (CAB) pentru abuz in serviciu si represiune nedreapta in legatura cu condamnarea omului de afaceri Puiu Popoviciu in dosarul Baneasa. Fostul magistrat, acum pensionat, este cel care l-a condamnat pe Popoviciu la 9 ani de detentie cu executare in dosarul privind instrainarea frauduloasa a terenului de 220 de hectare din Baneasa. Judecatorul Todoran a judecat si latura civila a procesului si a decis confiscarea celor 220 de hectare obtinute de Popoviciu. Ulterior, Inalta Curte a casat decizia de confiscare si a trimis dosarul privind latura civila la rejudecare, la CAB.

    Un alt dezastru pentru Sectia Speciala a fost si cazul micutei Sorina Sacarin, fata de 8 ani data spre adoptie unei familii de romani din SUA. Anul trecut, Instanta Suprema a hotarat, definitiv, ca procurorarea Mihaiela Moraru de la SIIJ a incalcat dreptul la libera circulatie a minorei. Acest lucru s-a intamplat dupa ce Moraru a retinut ilegal pasaportul minorei, lucru ramas fara urmari pentru procuroare care ar fi trebuit anchetata de catre colegii din SIIJ.

    Anchetarea lui Timmermans, in vizorul MCV.
    La inceputul anului 2019, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a anuntat ca il cerceteaza pe Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, pentru falsificarea raportului MCV, acuzatiile aduse de catre site-ul luju.ro fiind de constituire de grup infractional si abuz in serviciu.
    „Prim-vicepresedintele Comisiei Europena Frans Timmermans si Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar vor trebui sa se prezinte la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) ca sa dea cu subsemnatul. Nu singuri, ci impreuna cu sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania Angela Cristea si comisarul european pe Justitie Vera Jourova”, anunta in 20 februarie publicatia Luju.ro.

    Notificarea SIIJ catre publicatia Lumea Justitiei, in care se anunta ca a fost format dosarul impotriva lui Timmermans este semnata de procuroarea Adina Florea.

    In plangerea formulata Luju.ro sustine ca: „Raportul MCV a fost intocmit prin alterarea unor fapte sau imprejurari, prin omisiunea de a insera date si imprejurari esentiale in legatura directa cu obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), precum si folosirea de tehnici infractionale de distorsionare a realitatii si adevarului despre starea justitiei in Romania, in scopul folosirii Raportului impotriva intereselor statului roman”.

    Ancheta deschisa de procurorul Adina Florea in cazul vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu a trecut insa neobservata de catre oficialii europeni care au realizat raportul MCV din acel an.

    Functionarea Sectiei Speciale a confirmat temerile exprimate atat in Romania, cat si in exterior ca sectia respectiva ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica, se arata in raportul MCV, publicat in octombrie 2019 de Comisia Europeana.”

  12. Astept actiune , nu vorbe dela tanarul ministru. De 31 dea ni , justitia nu functioneaza Rezultatul este cel cunoscut astazi, stadiul de dezvoltare al Romaniei.

  13. Desfiinteaza sectia, dosarele se redistribuie pe specialitati infractionale catre PG, DIICOT, DNA, cu toate ca doamna Gabriela Scutea a votat impotriva desfiintari sectiei desi cunoaste musamalizarile practicate SIIJ.

  14. sipa nu e moartă …sipa se transformă 🙂 😛

  15. Domn Stelica , apucati-va de treaba, luati-o cu hotiile din ~90, iar apoi ptr. toti cei 31 de ani in care Romania a fost devalizata , va rog spuneti si noua cat s-a furat si cum si cat se recupereaza cine stie poate mai vreti un mandat , ca sunteti tanar.

  16. !silicon_v

    Nu sunt specialist…citesc si ce spun unii si ce spun ceilalti…

    am cules de pe net informatia de mai de jos!

    fiind din sistem, eu zic ca stie ce vorbeste!

    *Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Tribunalul Timiș nu renunță la convingerile sale în privința SIIJ. Într-o postare dură pe FB, de altfel, în stilul său caracteristic, magistratul spune, printre altele: „Nimic nu poate distruge apetența politicianului roman pentru minciună“. Și continuă: „O adunare de papagali repetă că secția (n.red. SIIJ) e dușmanul nr 1 al independenței magistraților… SIIJ e cel mai mare dușman al politicienilor corupți, dornici să controleze magistrații… Dragi politicieni, când veți ajunge victime colaterale, judecați de un om terorizat în baza unui protocol, să nu vă plângeți. Nu va mai fi nimeni să v-asculte.”

  17. vad aici mari specialisti in ceea ce se numeste *eficienta organizatiei*…adicatelea sectia in cauza trebuie desfiintata pentru ca nu a avut rezultate…si ca se platesc salarii….

    pai la cati taie frunza la caini prin ministere, consilii judetene, primarii si alte institutii publice, in guvern, in parlament brusc au ajuns sa aiba grija economiilor salariale la sectia asta? omul asta ne crede idioti….nu ca nu ar avea ceva dreptate in ce priveste IQ meu scazut..

    de ce, ma rog, cei care au puterea deciziei, nu ar stabili indicatori de performanta pentru manageri, urmata fiind aceasta actiune de evaluare manageriala in fiecare an si schimbarea conducerii, daca performanta nu raspunde asteptarilor?

    cum sa dai dosarele altor instante, dna, diicot. ca aia sa se ascunda pe subiect, motivand supraaglomerare?

    de ce le sta in gat politicienilor si unora din sistemul de justitie sectia aceasta?