Spațiile ascunse din avioane care sunt interzise pasagerilor / Unde își petrec timpul liber piloții și echipajul de zbor

Există câteva zone secrete pe avioanele de mare capacitate, unde piloții și echipajul de cabină merg să se odihnească în timpul zborurilor lungi. Pasagerii nu pot avea acces la ele sub nicio formă și sunt bine ascunse la vedere, relatează CNN.

Se numesc Crew Rest Compartments (compartimente de odihnă pentru echipaj), iar locația lor în avion variază.

La avioanele mai noi, cum ar fi Boeing 787 sau Airbus A350, acestea sunt situate deasupra cabinei principale, în partea superioară a fuselajului. Dar, la aeronavele mai vechi, acestea se pot afla și în cala de marfă sau pur și simplu în cabina principală.

Acestea vin în perechi: una pentru piloți, care se află de obicei deasupra cabinei de pilotaj și care include adesea două paturi și un scaun extensibil, și o alta pentru echipajul de cabină, care conține de obicei șase paturi sau mai multe și este plasată deasupra bucătăriei din spate, secțiunea din spatele avionului în care se prepară și se depozitează mâncarea și băuturile.

Ca un „capsule hotel”

Companiile aeriene au un cuvânt de spus în ceea ce privește configurația zonelor de odihnă a echipajului atunci când achiziționează un avion, dar principalii parametri sunt stabiliți de autoritățile de reglementare, cum ar fi Administrația Federală a Aviației, în cazul SUA. Aceasta impune, de exemplu, ca zonele de odihnă ale echipajului să fie „într-o locație în care zgomotul, mirosurile și vibrațiile intruzive au un efect minim asupra somnului” și că trebuie să fie controlate din punct de vedere al temperaturii și să permită echipajului să regleze iluminatul.

Paturile („sau alte suprafețe care permit o poziție de dormit plană”) trebuie să aibă o dimensiune de 198 pe 76 de centimetri și să aibă cel puțin un metru cub de spațiu în jurul lor. De asemenea, trebuie să existe o zonă comună pentru schimbare, intrare și ieșire care să ofere un spațiu de cel puțin 1,8 metri cubi.

Rezultatul final este oarecum similar cu un hotel japonez cu capsule: un spațiu de dormit fără ferestre, îngust, dar confortabil, cu prize de curent și lumină – precum și toate echipamentele de siguranță necesare, cum ar fi măștile de oxigen, luminile centurilor de siguranță și un interfon, printre altele.

„Pot fi destul de confortabile”, spune Susannah Carr, însoțitoare de zbor la United Airlines, care lucrează pe aeronave Boeing, inclusiv pe 787, 777 și 767, citată de CNN.

„Au o saltea căptușită, o gură de aerisire pentru ca aerul să circule și comenzi de temperatură, astfel încât să o poți menține mai rece sau mai caldă, iar noi avem la dispoziție lenjerie de pat, de obicei asemănătoare cu cele folosite la clasa business pe zborurile noastre internaționale. Mie îmi plac – dar, de asemenea, am doar 1,70 m, așa că, dacă pui o persoană de 1,80 m acolo, s-ar putea să fie cam strâmte”, spune ea.

Dar sunt ele mai bune decât un scaun la clasa business sau chiar la clasa întâi?

„În unele privințe da, în altele nu. Paturile pot fi mai largi decât la clasa întâi și, pentru mine personal, în funcție de aeronavă, am mai mult spațiu pentru picioare. Dar este un pat supraetajat, așa că nu ai neapărat tot spațiul pentru cap pe care îl ai în cabină și, evident, nu ai nici intimitate. Iar dacă ești claustrofob, cu siguranță poți simți asta acolo – este un avion, așa că nu ai prea mult spațiu pentru a pune lucrurile. Cu siguranță se folosesc de fiecare centimetru acolo sus”, mai afirmă Carr.

Sub acoperire

Zonele de odihnă ale echipajului sunt concepute astfel încât să nu atragă prea mult atenția pasagerilor, indiferent de locul în care sunt amplasate: „Un pasager care trece pe acolo ar crede probabil că este un dulap”, spune Carr.

„Nu voi intra prea mult în detalii despre modul în care o accesăm – este sigură, voi spune asta. Ocazional, avem persoane care cred că este o ușă de baie și încearcă să o deschidă, dar noi le arătăm în schimb drumul spre toaleta propriu-zisă”, mai explică ea.

În spatele ușii există de obicei un mic palier și o scară care duce la etaj, cel puțin pe cele mai recente aeronave.

„Paturile sunt deschise fie pe o parte, fie la un capăt, așa că te poți târî înăuntru – uneori le numesc în glumă „catacombele””, povestește însoțitoarea de zbor.

La aeronave ceva mai vechi, cum ar fi Airbus A330, compartimentul de odihnă al echipajului poate fi, de asemenea, în cala de marfă, astfel încât o scară ar duce în schimb în jos. Dar pe avioane și mai vechi, cum ar fi Boeing 767, spațiile de odihnă se află în cabina principală și sunt doar scaune înclinate cu perdele în jurul lor.

„Sunt perdele foarte grele, blochează lumina și o bună parte din sunet, dar nu și dacă în avion se află o mulțime energică sau un copil supărat. Am avut pasageri care au deschis perdelele, căutând ceva sau crezând că vor intra în bucătărie, așa că nu este neapărat cea mai bună odihnă”, mai zice Carr.

Nu este surprinzător faptul că majoritatea însoțitorilor de bord preferă paturile de deasupra capului în locul scaunelor cu perdele, dar modernizarea este benefică și pentru companiile aeriene, care nu trebuie să renunțe la spațiul prețios din cabină, care poate fi folosit în schimb pentru scaunele pasagerilor.

Ordinea vechimii

Membrii echipajului de cabină de pe zborurile pe distanțe lungi petrec, de obicei, cel puțin 10% din timpul de zbor planificat în zonele de odihnă.

„În medie, aș spune că acest lucru înseamnă aproximativ 1,5 ore pe un zbor pe distanțe lungi”, spune Karoliina Åman, însoțitoare de bord la Finnair, care lucrează pe aeronavele Airbus A330 și A350. Totuși, acest lucru poate varia în funcție de compania aeriană și de durata zborului – timpul de odihnă se poate extinde până la câteva ore.

„Deoarece nu avem nicio zonă privată în aeronavă pentru pauzele de prânz sau de cafea, această perioadă de odihnă este extrem de importantă și utilă pentru noi”, spune ea.

„Acesta este momentul din timpul zborului în care nu răspundem la apelurile pasagerilor și nu facem nicio altă sarcină, ci ne odihnim și lăsăm picioarele și mintea să aibă și ele o pauză. Scopul acestei perioade de odihnă este de a ne menține o stare de alertă și de pregătire pe toată durata zborului, astfel încât, dacă se întâmplă ceva neașteptat, să fim pregătiți să acționăm.”

Totuși, nu toată lumea doarme în același timp în pat.

„De obicei, pe un zbor de plecare din Helsinki, îmi folosesc timpul de odihnă pentru a asculta un audiobook sau pentru a citi o carte, deoarece vin de acasă și sunt bine odihnită. Dar pe un zbor dinspre o altă destinație spre Helsinki, s-ar putea să ai în spate nopți nedormite – de exemplu, eu am probleme cu somnul în Asia – și atunci, în timpul odihnei, de obicei adormi. Trezirea din acel somn poate fi o experiență foarte dură uneori, dacă creierul tău a trecut la modul de somn de noapte”, spune Åman.

„Decalajul orar poate fi o fiară înșelătoare”, spune Carr: „Uneori mă pot destinde și pot dormi, alteori corpul meu nu este pregătit pentru un pui de somn. Dar, pentru că suntem în pauză, avem voie să ne folosim telefoanele, așa că am putea să ne uităm la un film pe el sau să citim o carte.”

Zonele de odihnă sunt închise în timpul rulării, decolării și aterizării și sunt folosite în funcție de ture supravegheate de șeful de cabină – membrul echipajului de cabină care se ocupă de toți ceilalți și care supraveghează operațiunile de la bord.

Această persoană are de obicei dreptul să folosească un pat special care se află lângă intrarea în zonele de odihnă și are acces la un interfon, pentru a comunica cu piloții și cu restul echipajului.

„În industria noastră, totul se bazează pe vechime, de la programul pe care îl zbori, la rutele pe care le poți ocupa, până la zilele libere”, explică Carr. „Cu cât ești de mai mult timp acolo, cu atât mai bune sunt avantajele, iar unul dintre aceste avantaje este alegerea timpului de pauză al echipajului – noi mergem pe ordinea vechimii, astfel încât persoana care are cea mai mare vechime în zbor poate alege dacă preferă prima pauză sau a doua pauză, iar apoi treci prin listă până când toată lumea are pauze”.

Avantaje pentru piloți

Zona de odihnă pentru piloți, care este separată de cea dedicată echipajului de cabină, este aproape de cabina de pilotaj. În funcție de durata zborului, pot fi până la patru piloți la bord, dar doi dintre ei se vor afla întotdeauna în cabina de pilotaj; prin urmare, zona de odihnă a piloților are doar două paturi (sau chiar doar unul la aeronavele mai vechi), dar include un scaun echipat uneori cu elemente de divertisment la bord, de care echipajul de cabină nu beneficiază. În afară de asta, compartimentele sunt destul de asemănătoare.

„De obicei, dorm destul de bine acolo”, spune Aleksi Kuosmanen, pilot șef adjunct de flotă la Finnair.

Kuosmanen zboară pe aeronave A330 și A350 și spune că preferă zona de odihnă a celei din urmă, care este situată deasupra bucătăriei din față, mai degrabă decât în cabina principală. „Are perdele foarte bune, poți regla temperatura foarte bine, există o ventilație excelentă și este mai bine izolată fonic. Nu auzi nimic din ceea ce se întâmplă în bucătărie, este foarte liniștit și confortabil.”

Data viitoare când vă aflați într-un zbor de cursă lungă, ar fi bine să fiți cu ochii în patru după o ușă discretă în partea din față sau din spate a avionului – dacă vedeți un pilot sau un însoțitor de bord dispărând în ea, s-ar putea să fi intrat într-o zonă de odihnă.

Dar rețineți că membrii echipajului nu vor fi neapărat bucuroși să vă arate împrejurimile, deoarece accesul pasagerilor în zonele de odihnă este interzis: „Este un pic ca la Disney – păstrăm magia în spatele ușilor închise”, mai spune Carr.

Sursa foto: Captură video – YouTube / PatrynWorldLatestNew