Soluția profesorului Mircea Miclea pentru eficientizarea învățării: Teze unice introduse de anul viitor începând de la clasa a VI-a la Română, Matematică și Științe, cu pondere de 30-40% în media de admitere la liceu / În felul acesta putem evalua școlile

Acesta a precizat că tezele unice ar „stabili obiective clare pentru învățare pe parcursul ciclului gimnazial. Elevii au o deraiere în învățare și pentru că nu au ținte clare: ce anume trebuie să învețe pe parcursul gimnaziului. Ori, dacă știi că în fiecare an tu vei avea niște teze naționale care vor fi luate seamă la evaluarea finală la final de ciclu, atunci vei fi motivat să înveți”.

Declarațiile integrale acordate de profesorul Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, pe tema reformei examenelor de la finalul clasei a VIII-a:

Rep: Care este opinia dumneavoastră cu privire la examenul de final de gimnaziu și admiterea la liceu? Vedem acum propus un examen multidisciplinar, dar nu știm concret la ce discipline, dublat de un examen de admitere la liceu organizat pe o parte dintre locurile unei clase.

Mircea Miclea: Soluția pe care eu o propun este următoarea: începând cu clasa a VI-a se pot da teze unice, adică cu aceleași subiecte pentru toți elevii, la aceeași oră, cu aceeași grilă de codare în toată țara, la toate școlile, la Română, Matematică și la Științe, având aceste teze incluse subiecte din ce în ce mai multe de tip transdisciplinar, tocmai pentru a favoriza predarea de tip transdisciplinar. Așadar, din clasa a VI-a, a VII-a și a VIII-a se vor da astfel de teze. Tezele pot fi corectate nu de profesorii de la aceeași școală, ci de profesorii de la celelalte școli.

În felul acesta am obține două lucruri:

1. am stabili obiective clare pentru învățare pe parcursul ciclului gimnazial. Elevii au o deraiere în învățare și pentru că nu au ținte clare: ce anume trebuie să învețe pe parcursul gimnaziului. Ori, dacă știi că în fiecare an tu vei avea niște teze naționale care vor fi luate seamă la evaluarea finală la final de ciclu, atunci vei fi motivat să înveți. Deci ai obiective clare de învățare pe parcursul ciclului de studiu gimnazial.
2. știm din studiile de specialitate că evaluarea pe parcurs este cea care consolidează învățarea.

Prin urmare, prin aceste teze naționale la Română, Matematică și la Științe, cu tot mai multe subiecte transdisciplinare pe parcursul anilor de studiu, se poate face o evaluare a tuturor elevilor după aceleași standarde, care să aibă în final o pondere de 30-40% la media finală de la final de ciclu. Media la aceste teze naționale va avea o pondere de 30-40% în media finală la admiterea la liceu.

Și atunci se poate să rămână actuala Evaluare la Română și la Matematică, dar ai în același timp și evaluare pe parcurs. În felul acesta nici n-ai dubla meditațiile pe care trebuie să le facă părinții cu elevii lor, dar mai ales ai favoriza învățarea pe parcurs, ceea ce este mult mai bine pentru consolidarea învățării și ai da ținte clare de învățare pentru elevi pe parcursul anilor de studii; întrucât evaluarea se va face prin teze naționale, n-o să fie diferențe de notare, mai ales dacă corectarea acestora nu se face la școala respectivă. Se pot lua practicile de la Evaluarea Națională și se pot transfera în aceste teze la nivel național pe parcursul anilor pe studiu.

Clasa a V-a ar trebui să fie o clasă de adaptare de la ciclul primar la ciclul gimnazial, deci nu aș sugera să se introducă astfel de teze naționale. Dar clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a ar beneficia de aceste teze și cred că ar fi o intervenție bine-venită.

Rep: De când ați vedea posibilă introducerea acestor teze naționale?
Mircea Miclea: Aceste teze naționale se pot introduce începând cu anul viitor. Dacă îi anunț pe profesori și pe elevi din acest an, cred că se pot introduce deja de anul viitor. Nu cred că trebuie să așteptăm foarte multă vreme pentru o astfel de intervenție, care mi se pare că ar face și mai organic ciclul gimnazial, ar crește calitatea prestației didactice la toți profesorii, ar putea constitui în felul acesta și o modalitate mult mai obiectivă de evaluare a școlilor: care școală e mai bună primește mai mulți bani, care școala este mai slabă… pentru că în felul acesta poți compara o școală cu ea însăși. Deci, să zicem, luăm școala X și comparăm performanțele ei la aceste teze naționale în anul 2026, apoi în 2027, apoi în 2028 și așa mai departe și vedem dacă școala respectivă a evoluat, adică dacă și-a îmbunătățit performanțele de învățare ale nevilor sau nu.

Și în felul acesta putem evalua școlile, putem evalua și profesorii, având o măsurătoare obiectivă, simplă, fără să complicăm lucrurile.

Rep: Dacă o vedeți introdusă de la anul la clasa a VI-a, înseamnă că peste 3 ani copiii ar putea da admiterea la liceu folosind notele de la Evaluarea Națională și notele de la tezele din clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a?

Mircea Miclea: Exact. Deci efectul principal ar fi consolidarea învățării pe parcurs și, cum am mai spus, ar fi și că ar oferi obiective foarte clare de învățare pe parcursul gimnaziului. Altfel, elevii nu sunt interesați foarte tare să învețe pe parcursul gimnaziului, doar în ultimă clasă de liceu se pregătesc pentru examinare luând meditații.

Rep: Față de varianta de examen introdusă prin Legea educației 1/2011, lipsesc de la testarea cu subiecte unice Limbile străine și Informatica. Ar fi prea mult ca elevii să fie testați și la ele, prin teze unice?

Mircea Miclea: Asta s-ar putea pilota, pentru a vedea în ce măsură aceste lucruri pot fi viabile. Nu cred că ar fi o dificultate deosebită. În principiu, nu facem altceva decât să evaluăm la modul sistematic, riguros la nivel național, ceea ce se învață. Nu ar fi un efort de învățare în plus, ci ar fi doar un plus de seriozitate a învățării pe parcursul ciclului gimnazial.

Rep: Sunteți de acord cu dublarea acestui examen multidisciplinar – fie compus din teze naționale, fie dintr-o reformare a evaluării naționale – cu o nouă testare la liceu, pe care să o susțină elevii pe 50% – 40% – 20% dintre locurile din aceleași clase?

Mircea Miclea: Toată evaluarea la finalul clasei a VIII-a, dacă analizăm complet această problemă, a primit o soluție foarte clară în urmă cu 14 ani, în Legea 1/2011. Această soluție a rezistat din păcate câteva luni, după care a fost modificată. Soluția era – așa cum este și în sistemul finlandez, așa cum are și logică – următoarea: clasa a IX-a trece la gimnaziu, când ai practic 10 clase de învățământ obligatoriu (clasa pregătitoare, plus nouă clase de învățământ primar și gimnazial). Astfel ajungi la 16 ani când, potrivit legislației naționale și internaționale a muncii, poți să intri pe piața muncii sau poți să continui școala.

Atunci avea logică un examen de Evaluare Națională care să constate cum stă absolventul de învățământ obligatoriu; după aceea, el putea decide să își urmeze o carieră sau să meargă mai departe în sistemul de învățământ. Era sistemul finlandez, un sistem care, după cum știm, este unul dintre cele mai bine cotate sisteme din întreaga lume. Dar s-a abandonat această soluție. Acum suntem în situația în care 10 ani de zile s-a tot rumegat la nesfârșit o nouă lege a educației. Eu îi invit pe cei care au lucrat la această lege să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce a ieșit din 10 ani de pierdut vremea pe România educată. Să dea o soluție la această problemă, pentru că soluția pe care au dat-o e greșită. Dar încă o dată: au stat 10 ani cu această soluție și au pus-o în practică în această legislație. Nu cred că mai putem acuma iarăși să modificăm încă o dată legea, adică tot timpul modificăm legi în loc să executăm niște lucruri care sunt necesare.

Rep: Din perspectiva evoluției cercetărilor în științele cognitive, în științele educației și în urma analizei interacțiunilor din cabinet, dar și de la universitate, cu studenții dumneavoastră, s-a schimbat profilul adolescentului, profilul copilului din România? Aveți confirmată necesitatea de a modifica ciclurile de învățământ despre care vorbeați? Este nevoie acum, mai mult decât acum 15 ani, ca clasa a IX-a să treacă la gimnaziu, pentru a răspunde evoluției cognitive, emoționale a elevilor români?
Mircea Miclea: Cu siguranță noi constatăm că este o încetinire a maturizării, dar nu numai noi constatăm. Sunt studii nenumărate pe această temă: ritmul de maturizare socio-emoțională și cognitivă s-a redus semnificativ. Nu se mai trece acum de la adolescență direct la vârsta adultă, așa cum se trecea altădată, ci se trece la o vârstă adultă emergentă. Deci sunt dificultăți. Și atunci soluția ar fi fost aceasta. Dar, repet, soluția a fost acum 11 ani pusă în practică, apoi a fost anulată. Nu sper să se revină acum la o soluție care era viabilă și atunci și care e cu atât mai viabilă acum, dar care din păcate s-a infirmat legislativ, a fost respinsă după ce a fost introdusă în legislația.

• Citește pe Edupedu.ro interviul integral acordat de Mircea Miclea