Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Sistemul de bike-sharing i’velo a fost relansat luni, 30 martie, în București, cu peste 450 de biciclete clasice și electrice și o rețea de 26 de stații fizice și peste 60 de stații virtuale. Relansarea introduce și o componentă publică-free, cele 26 de stații fizice pot fi folosite și ca parcări publice pentru bicicletele personale, cu monitorizare video permanentă și securitate ridicată, anunță operatorii.
UPDATE În 16 dintre cele 26 de stații fizice sunt, în prezent, instalate rasteluri pentru biciclete, cu acces public, unde utilizatorii își pot parca și bicicletele proprii. Celelalte stații urmează să fie finalizate până la sfârșitul lunii aprilie. (acest articol a fost actualizat cu informații noi legate de accesul gratuit la parcarea bicicletelor, conform precizărilor solicitate de G4Media)
Stațiile fizice, în acest moment, complet funcționale, cu rastel, sunt: Sky Tower, Aviatorilor, Romana, Victoriei, Unirii, Alba Iulia, Universitate, Operei, Iride, Metroffice, S-Park, One Verdi, Revoluției , Arcul de Triumf, One Herăstrău si Skanska – Equilibrum.
Relansarea vine însă și cu o schimbare de utilizare: dacă până anul trecut existau centre fizice de închiriere în zone precum Aviatorilor (intrarea în Parcul Herăstrău), Parcul Tineretului sau Parcul IOR, unde bicicletele puteau fi închiriate inclusiv pe baza buletinului, fără aplicație, din acest an sistemul funcționează exclusiv digital.
Cele trei centre au fost transformate în stații virtuale, iar utilizatorii trebuie să folosească aplicația pentru a debloca și închide cursele. Stațiile virtuale funcționează pe bază de geofencing, aplicația indicând exact locurile în care bicicletele pot fi lăsate.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F03%2Fbiciclete-1-1024x768.jpeg)
FOTO: Statie virtuală i’velo la Parcul Herăstrău, transformată din una fizică, unde se putea inchiria și cu buletinul, în una virtuală
La Aviatorilor, de exemplu, se află două stații, una fizică (în apropierea metroului, lângă clădirea de birouri) și una virtuală (intrarea în Parcul Herăstrău). O diferență este că cele fizice au rastel de biciclete personale, cele virtuale, nu.
60 de stații virtuale sunt amplasate în zone precum parcuri, cartiere și noduri de transport: Herăstrău, Tineretului, IOR, Piața Victoriei, Universitate, Politehnica sau Drumul Taberei.
Tarifele pentru biciletele i’velo includ o taxă de deblocare de 5 lei. Primele 15 minute sunt incluse pentru bicicletele clasice și 5 minute pentru cele electrice, după care costul este de 0,33 lei/minut pentru bicicletele standard și 0,66 lei/minut pentru cele electrice. Abonamentul anual costă 365 de lei – adică 1 leu pe zi.
Astfel, o cursă de 10–20 de minute ajunge la 5–10 lei, comparabil cu transportul public, iar una de 30–60 de minute la 15–25 de lei. Pentru bicicletele electrice, costurile pot urca la 20–40 de lei pe oră, ceea ce-l face mai scump decât transportul public.
Relansarea are loc într-un context în care infrastructura velo din Capitală rămâne limitată. Potrivit datelor oficiale din Masterplanul velo, Bucureștiul are doar 25,38 km de piste de biciclete funcționale și alți 30,92 km care nu îndeplinesc condițiile minime și necesită remedieri. În lipsa pistelor, bicicliștii circulă pe stradă alături de mașini.
Masterplanul Velo adoptat în 2025 prevede extinderea rețelei la peste 560 km de trasee până în 2035, cele aproximativ 150 km până în 2030 și celelalte 415 km până în 2035. Planul propune o rețea pe axe radiale și concentrice, cu trasee principale precum Splaiul Independenței – Splaiul Unirii și conexiuni între cartiere și zone de interes.
Implementarea Masterplanului Velo în București depinde însă de coordonarea între instituții, potrivit primarului general, Ciprian Ciucu, care a preluat mandatul de 3 luni. Documentul prevede ca o condiție obligatorie introducerea pistelor pe străzile care se modernizează în București.
„Masterplanul se poate aplica. Fără configurări de tramă stradală sunt anumite străzi care sunt la nivel de sector, sunt alte străzi care sunt la Primăria Municipiului București. Deci este foarte importantă colaborarea cu primăriile de sector, indiferent dacă ne place unii de alții sau nu, dacă sunt la alte partide. Din păcate, trebuie să colaborăm pentru bucureșteni.”, a declarat recent, într-o conferință de presă, primarul general.
Ciprian Ciucu a spus că au existat deja probleme de coordonare între proiecte.
„Sectoarele 2, 3 și 4 doreau să facă niște proiecte disparate care nu se întâlneau bine când treceau din sector la Primăria Capitalei. Le-am compatibilizat astfel încât să aibă continuitate amenajarea bulevardului din inelul central.”
Potrivit acestuia, documentul este corect, dar implementarea va dura. „Planul este bun și urmează să apară aceste piste de biciclete.” „Ca să vedem aceste piste de biciclete avem nevoie de muncă, de documentații, de avize.”
El a arătat că diferența o face tipul de intervenție. „Dacă reconfigurezi ceva și lărgești, ai nevoie de alte proceduri. Dacă rămâi în trama stradală existentă și amenajezi acolo, lucrurile sunt mai simple, dar tot ai nevoie de avize.”
Masterplanul Velo este gândit ca un document strategic de dezvoltare a mobilității urbane, bazat pe conectarea cartierelor și integrarea transportului pe bicicletă cu transportul public, inclusiv prin legături cu stațiile de metrou și facilități pentru parcarea bicicletelor.
Stațiile sunt amplasate în zone precum myhive Iride, Piața Operei, Sky Tower, Arcul de Triumf, Piața Romană, Piața Alba Iulia, Piața Unirii, Universitate, Piața Revoluției, Piața Victoriei, Aviatorilor, Parcul Tineretului, Parcul Regele Mihai I, Parcul IOR, One Verdi, Skanska, S-PARK, myhive Metroffice, Piața Charles de Gaulle, One Floreasca City, One Herăstrău Towers, Căminele Leu, Palatul Parlamentului, Gheorghe Șincai, Campus Agronomie, metrou Gorjului, metrou Crângași, Parcul Liniei, Parcul Drumul Taberei și metrou Constantin Brâncuși.
Până la extinderea rețelei, utilizatorii rămân dependenți în mare parte de carosabil, în condițiile în care pistele continue sunt încă limitate.
Sistemul a fost relansat de Asociația Green Revolution, cu susținerea Raiffeisen Bank și Raiffeisen Leasing, în prezența ambasadorilor Olandei și Germaniei, a primarului Sectorului 1 George Tuță și a altor reprezentanți ai comunităților de biciclete, cum ar fi NoMad.