Centura Verde București-Ilfov, inclusă în Strategia Capitalei aflată în dezbatere publică. Documentul propune păduri noi, coridoare ecologice și reducerea insulei de căldură

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Primăria Capitalei include pentru prima dată Centura Verde București-Ilfov în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, document aflat în dezbatere publică până pe 13 iulie. Proiectul prevede extinderea pădurilor cu suprafețe noi, dezvoltarea coridoarelor ecologice, creșterea suprafeței de spațiu verde pe locuitor și reducerea efectului de insulă de căldură urbană, fiind definit drept o infrastructură strategică pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitate, calitatea aerului și recreere.

Centura Verde București-Ilfov apare pentru prima dată ca proiect strategic în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030, documentul prin care administrația Capitalei stabilește direcțiile majore de dezvoltare până la sfârșitul acestui deceniu. Strategia este în prezent în dezbatere publică și propune integrarea infrastructurii verzi în planificarea urbană a Bucureștiului.

Potrivit capitolului dedicat Centurii Verzi, obiectivul general este „creșterea calității mediului în regiunea București-Ilfov prin implementarea Centurii Verzi București-Ilfov”. Pentru atingerea acestuia, documentul prevede elaborarea și adoptarea unui Plan Operațional, înființarea unui comitet de coordonare și a unui grup tehnic de lucru, precum și implicarea administrației publice, a mediului academic, a societății civile și a sectorului privat.

Printre obiectivele asumate se numără extinderea suprafețelor acoperite de păduri și perdele forestiere, creșterea suprafeței de spațiu verde pe locuitor, dezvoltarea coridoarelor ecologice, conservarea biodiversității și reducerea poluării cu particule în suspensie prin diminuarea efectului de insulă de căldură urbană. Strategia estimează realizarea a aproximativ 250 de hectare de infrastructură verde nouă, destinate adaptării la schimbările climatice.

Fișa proiectului arată că implementarea Centurii Verzi se bazează pe Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, pe prevederile noului Cod Silvic și pe Protocolul privind elaborarea și implementarea Planului Operațional pentru Centura Verde București-Ilfov.

Strategia propune o rețea verde care să lege Bucureștiul de natură

Documentul definește infrastructura verde-albastră drept o rețea alcătuită din zone naturale și seminaturale, spații verzi, terenuri agricole și suprafețe acvatice urbane, creată pentru a îmbunătăți calitatea vieții, reziliența climatică și durabilitatea orașului. Strategia indică că această infrastructură trebuie dezvoltată împreună cu infrastructura ecologică regională, formată din pădurile din jurul Capitalei, zone umede, terenuri agricole și suprafețe renaturate.

Componenta verde ocupa în 2017 aproximativ 4.508 hectare, reprezentând aproape 19% din suprafața Municipiului București, și include Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, parcurile Capitalei, aliniamentele stradale și alte spații verzi. Spațiile acvatice urbane însumau aproximativ 1.209 hectare, adică încă 5,1% din suprafața orașului.

Strategia recunoaște însă că, după 1990, suprafața de spațiu verde disponibilă pe locuitor a scăzut, în special din cauza retrocedărilor și a extinderii zonelor construite. Documentul identifică drept puncte slabe conectivitatea redusă dintre spațiile verzi și cele acvatice, degradarea vegetației din parcuri și aliniamentele stradale, reducerea ponderii speciilor autohtone și extinderea speciilor invazive.

În acest context, Pădurea Băneasa și Parcul Natural Văcărești sunt considerate elemente importante ale viitoarei infrastructuri verde-albastre. Strategia recomandă păstrarea integrității Pădurii Băneasa și dezvoltarea unor infrastructuri minimale pentru vizitatori, precum piste de biciclete, alei și spații pentru activități recreative, dar și realizarea unor coridoare ecologice care să conecteze Parcul Natural Văcărești cu zonele naturale din afara orașului.

Un proiect început în urmă cu aproape opt ani

Ideea Centurii Verzi nu este nouă. La sfârșitul anului 2017, Primăria Municipiului București a semnat un protocol de colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în vederea realizării studiului necesar demarării proiectului.

Potrivit documentelor Primăriei, studiul urma să identifice terenurile potrivite pentru împădurire, condițiile pedologice și hidrogeologice, speciile de arbori care pot fi plantate și regimul juridic al terenurilor. Municipalitatea anunța atunci că va încheia acorduri și protocoale cu autoritățile din județul Ilfov pentru implementarea programelor de împădurire rezultate în urma studiului.

În expunerea de motive care a însoțit proiectul de hotărâre adoptat în 2018, Centura Verde era descrisă drept un obiectiv strategic pentru dezvoltarea zonei metropolitane, cu rol în îmbunătățirea climatului urban, combaterea efectelor schimbărilor climatice, creșterea rezervei de apă din sol, reducerea zgomotului și dezvoltarea unor noi zone de agrement și recreere.

Metodologia națională este încă în pregătire

Introducerea Centurii Verzi în Strategia Capitalei vine în contextul în care Ministerul Mediului pregătește metodologia națională pentru desemnarea centurilor verzi, prevăzută de noul Cod Silvic.

Proiectul de metodologie propune ca viitoarele centuri verzi să includă nu doar păduri, ci și pajiști, zone umede, terenuri agricole cu perdele forestiere, vegetație riverană și alte terenuri cu valoare ecologică ridicată. De asemenea, recomandă ca delimitarea acestora să fie realizată în funcție de conectivitatea ecologică și nu exclusiv pe baza suprafețelor împădurite.

Documentul prevede și identificarea coridoarelor ecologice, restaurarea terenurilor degradate, elaborarea unui plan de management și integrarea centurilor verzi în documentele de urbanism și amenajare a teritoriului.

Pădurea Băneasa, punctul în care Centura Verde ajunge în Capitală

În paralel, organizațiile de mediu continuă demersurile pentru protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului. Asociația Parcul Natural București a lansat în primăvara lui 2026 studiul de fundamentare științifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Băneasa, proiect susținut și de Fundația Centura Verde.

Potrivit inițiatorilor, Pădurea Băneasa reprezintă locul prin care Centura Verde București-Ilfov ajunge în Capitală. În urma modificărilor aduse noului Cod Silvic, aproximativ 26.000 de hectare de pădure din județul Ilfov beneficiază deja de protecție împotriva exploatărilor comerciale, fiind permise doar lucrările de îngrijire și reconstrucție ecologică. Reprezentanții Fundației Centura Verde susțin că și partea din Pădurea Băneasa aflată pe teritoriul municipiului București va beneficia de același regim după adoptarea metodologiei privind desemnarea centurilor verzi.