Asaltul PSD și al capilor Justiției asupra democrației, cu complicitatea președintelui Dan. Teama de polul reformist PNL-USR,  declanșatorul politic al crizei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Statul de drept și separația puterilor în stat sunt puse între paranteze. Capii justiției au elaborat o listă neagră cu ținte în mișcare, iar executanții livrează rapid. Congresul democratic al PNL a fost suspendat, șeful USR a fost condamnat, liderul liberal reformist Ciprian Ciucu e urmărit penal, Ilie Bolojan a fost târât în scandalul azilelor din Bihor, Tribunalul București înființează completuri speciale pentru ONG-uri, Justiția își dă singură salarii și privilegii. Președintele Nicușor Dan e complice: protejează cartelul din Justiție și încearcă din răsputeri să instaleze cu voturile PNL un guvern controlat de PSD,.

E un asalt real asupra democrației condus de PSD, Nicușor Dan, capii Justiției și alte instituții profund nereformate, iar miza politică e cea care a dus și la declanșarea crizei politice: teama că s-ar putea naște un pol reformist PNL-USR, eventual și cu UDMR, care să devină principala alternativă la AUR și să transforme PSD într-un partid-balama, aproape de irelevanță. Coșmarul PSD devine însă realitate, după cum o arată sondajele cele mai recente.

Ca să înțelegem factorul politic care a declanșat criza guvernamentală e nevoie să ne întoarcem în septembrie 2025. La doar trei luni după formarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR care să repare dezastrul politic și economic provocat de guvernul Ciolacu, Sorin Grindeanu avertiza public că PSD va rupe coaliția dacă PNL și USR vor avea candidat comun la Primăria București. A fost primul avertisment al PSD legat de polul reformist care se înfiripa între PNL-ul condus de Ilie Bolojan și USR-ul condus de Dominic Fritz, doi lideri cu poziții similare în ceea ce privește refondarea statului. Grindeanu nu se temea doar de pierderea Primăriei București (oricum câștigată de PNL fără ajutorul USR), ci de o evoluție mult mai gravă din punctul său de vedere: alianța cu adevărat pro-europeană PNL-USR care să urce spre 30% și alunecarea PSD spre un scor de partid-balama de 15-17%, care să-l scoată de la butoanele Puterii. PSD vrea ca PNL să rămână un vasal politic alături de care să creeze USL 3 înaintea alegerilor din 2028.

Acesta a fost declanșatorul politic real al crizei. S-au adăugat și alți factori care au provocat demiterea guvernului: presiunile economice ale puternicilor afaceriști afectați de micile reforme din energie și companii de stat, dar și presiunile baronilor locali precum Lia Olguța Vasilescu lăsați să se descurce fără bani de la bugetul central.

În jurul PSD, adevăratul partid de Sistem, născut din mariajul Securității și al eșaloanelor 2-3 din fostul Partid Comunist, s-au strâns puternici șefi de instituții pentru care PNL și USR reprezintă o amenințare existențială. O facțiune nereformată din SRI, de exemplu, care consideră că întreținerea haosului politic e cea mai bună modalitate de a evita numirea unui șef civil (acesta având nevoie de o majoritate parlamentară pentru a fi instalat). Deloc întâmplător, jumătate din conducerea PSD și jumătate din puciștii din PNL au legături formale cu SRI în CV-urile publice. S-a adăugat gruparea anti-reformistă de la șefia Justiției, centrată în jurul Liei Savonea și a secției pentru judecători din CSM. Nicușor Dan a devenit aliat-cheie din motive politice evidente: frica de suspendare în cazul unei alianțe ad-hoc între PSD împins în afara coaliției și AUR, teama de un contracandidat puternic din partea PNL-USR.

Așa au apărut gravele derapaje anti-democratice din ultimele două luni, girate de comportamentul președintelui Dan. Interesele puternicelor componente ale actualului Sistem de putere s-au simțit amenințate de reformele promovate de polul Bolojan – Fritz, la care s-a adăugat într-o mișcare surprinzătoare și UDMR. Motivele lui Kelemen Hunor le-am mai explicat: liderul maghiar a înțeles că intervențiile Sistemului în deciziile interne ale partidului său sunt o linie roșie peste care nu poate trece. Neutralitatea Bucureștiului și a Budapestei este condiția de bază pentru ca UDMR să existe. Decizia lui Nicușor Dan și a PSD de a forța guvernul numirea lui Veștea peste capul PNL a fost o undă de șoc în UDMR: liderii maghiari au înțeles că ei pot urma la rând.

Vria în care a intrat Sistemul a fost provocată de decizia majorității liberalilor de a sta în spatele lui Bolojan, dar și de solidaritatea USR și UDMR cu PNL. Numărul puciștilor liberali a fost insuficient pentru a instala guvernele Tomac și Veștea. Atunci, Cartelul a început ceea ce reprezentanții săi numesc colocvial ”dezosarea lui Bolojan”. O serie de decizii în cascadă care au ridicat deja mari semne de întrebare în rândul partenerilor din UE, familiarizați cu semnele apariției unui stat iliberal după modelul Ungariei lui Viktor Orban.

Prima decizie a fost suspendarea rapidă de către Tribunalul Ilfov, în doar câteva ore, a unor decizii interne ale PNL care pregăteau congresul. PNL nu a avut dreptul la apărare.

A urmat dosarul penal deschis de DNA primarului Ciprian Ciucu din tabăra Bolojan cu trei zile înaintea congresului PNL. Nu discut conținutul dosarului, e treaba lui Ciucu să își gestioneze apărarea. Dar semnalul politic a fost recepționat ca atare în PNL. Mai ales că el vine pe fondul imunității totale de care se bucură liderii și baronii PSD, în ciuda zecilor de investigații de presă.

Dominic Fritz a fost și el condamnat de Curtea Supremă într-un dosar de incompatibilitate pentru o culpă minoră: nu mai are dreptul să candideze la nici o funcție publică. Sentința e evident disproporționată și a venit înaintea negocierilor de la Cotroceni în care Nicușor Dan și PSD sperau să rupă câteva voturi de la USR.

A urmat dosarul DIICOT la azilele din Bihor. A fost o operațiune militarizată fără precedent, cu jandarmi, poliție, zeci de ambulanțe trimise la fața locului. Un desant pe care DIICOT nu l-a avut împotriva vreunei mari grupări de traficanți de droguri sau de persoane, ci împotriva unui personaj care prelua bolnavii în stadii terminale trimiși de spitalele de stat. Lideri PSD în frunte cu Marcel Ciolacu și presa apropiată Sistemului au încercat timp de o săptămână să-l lege pe Ilie Bolojan de Viorel Pașca prin manipulări și minciuni. A părut o tentativă de creare a unei emoții populare anti-Bolojan, care s-a întors însă în fața creatorilor. Reacția publicului anti-PSD și anti-DIICOT a fost virulentă, pe măsura violenței statului.

Cireașa de pe tort a pus-o Tribunalul București, condus de un apropiat al grupării Savonea, care a suspendat miercuri toate deciziile congresului PNL. E o situație fără precedent în istoria recentă: puterea judecătorească neagă dreptul unui partid de a-și lua democratic deciziile interne. Neagă dreptul unui partid de a-i sancționa pe parlamentarii care nu respectă statutul și hotărârile interne. Nu există democrație fără disciplină de partid, să ne înțelegem. După cum remarca și publicista Tatiana Niculescu, în cea mai veche democrație, cea britanică, există chiar funcția politică de ”whip”(bici): un parlamentar desemnat de un partid să vegheze asupra disciplinei de partid la vot.

Sistemul speră acum să reușească în justiție ceea ce nu i-a ieșit lui Nicușor Dan cu manevrele Veștea și Tomac: îngenuncherea PNL și ruperea alianței cu USR. Nu reușește decât să radicalizeze cele două partide, să îi consolideze pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz și să crească nemulțumirea populară față de abuzuri și corupție.

Sondajele arată că polul reformist PNL-USR se apropie de scorul AUR și a lăsat mult în urmă PSD. Iar în clasamentul liderilor politici, Nicușor Dan pierde viteză, în timp ce Sorin Grindeanu e prăbușit, ajungând chiar sub colegul de partid Rogobete sau sub ministrul USR Radu Miruță.

Pentru PSD, Nicușor Dan și Sistemul pe care cei doi îl reprezintă, căderea politică a început și e inevitabilă. Societatea îi percepe ca parte a problemei României și ei știu că urmează neantul politic. De aceea mă aștept la replici și mai violente în perioada imediat următoare.