Vestul Europei a avut cel mai fierbinte „cireșar” din istorie. După un mai cu temperaturi resimțite de până la 40°C, Copernicus anunță un nou record al oceanelor și posibile valuri de căldură tot mai intense

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vestul Europei a trecut prin cea mai caldă lună iunie din istorie, iar temperatura medie a suprafeței oceanelor la nivel global a atins un nou record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Recordurile vin la doar o lună după ce mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată la nivel global și a adus un val de căldură neobișnuit de timpuriu în Europa Occidentală, cu temperaturi resimțite de până la 40°C. Specialiștii spun că succesiunea acestor episoade reflectă acumularea continuă de căldură în sistemul climatic și reamintesc că fenomenele extreme vor deveni tot mai frecvente.

Luna iunie 2026 a adus un nou dublu record climatic: pe uscat, vestul Europei a traversat cea mai caldă lună iunie de când există măsurători, iar pe mare, temperatura medie a suprafeței oceanelor (între 60°S și 60°N) a atins cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună.

Aceste recorduri au venit imediat după o lună mai excepțional de caldă. Potrivit Copernicus, mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată la nivel global, iar în Europa Occidentală temperaturile au trecut, în doar câteva zile, de la valori sub media sezonieră la un val de căldură timpuriu, în timpul căruia temperaturile resimțite au ajuns frecvent între 35°C și 40°C.

Valul de căldură care a afectat continentul în a doua parte a lunii iunie a fost alimentat și de temperaturile excepțional de ridicate ale oceanelor, în special din vestul Mării Mediterane și din zona Atlanticului de Nord, potrivit Copernicus. În același timp, în Pacificul tropical s-au dezvoltat rapid condiții favorabile unui episod puternic El Niño.

Valul de căldură din iunie nu a fost un episod izolat, ci el a venit la doar câteva săptămâni după cel din luna mai, iar la începutul lunii iulie un nou episod de temperaturi extreme începea deja să se contureze în vestul continentului. Potrivit climatologilor, această succesiune rapidă a valurilor de căldură este unul dintre cele mai clare semnale ale încălzirii accelerate a climei europene.

„Iunie 2026 a scos în evidență cât de profund se schimbă clima. Vestul Europei a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, iar oceanul global a continuat să bată recorduri de temperatură. Împreună, aceste recorduri arată un sistem climatic ce continuă să acumuleze căldură, iar rezultatul sunt valuri de căldură din ce în ce mai intense, un ocean persistent mai cald și riscuri tot mai mari pentru oameni, ecosisteme și infrastructură, în Europa și dincolo de granițele ei”, a declarat Samantha Burgess, directoarea Strategiei Climatice la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).

A doua cea mai caldă lună iunie la nivel global

La scară globală, iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iunie înregistrată în baza de date ERA5, cu o temperatură medie de 16,54°C, cu 0,56°C peste media perioadei 1991–2020, fiind depășită doar de iunie 2024.

Raportată la perioada preindustrială (1850–1900), temperatura medie globală a fost cu 1,39°C mai ridicată.

În Europa, temperatura medie a fost de 19,14°C, cu 1,78°C peste media climatologică, ceea ce plasează luna iunie 2026 pe locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni iunie de pe continent, după recordul din 2019.

În schimb, vestul Europei a stabilit un nou record absolut pentru luna iunie, cu o temperatură medie de 20,74°C, cu 3,05°C peste media 1991–2020, depășind recordul înregistrat în 2025.

Oceanele continuă să se încălzească

Datele Copernicus arată că temperatura medie a suprafeței oceanelor extra-polare a ajuns la 20,86°C, depășind cu 0,01°C recordul stabilit în iunie 2024.

Și luna precedentă a fost excepțional de caldă din acest punct de vedere. În mai 2026, temperatura medie a suprafeței oceanelor ajunsese la 20,90°C, a doua cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună, foarte aproape de recordul absolut stabilit în 2024. Specialiștii arată că temperaturile ridicate ale Pacificului tropical indică dezvoltarea unui nou episod El Niño, fenomen care favorizează creșterea temperaturilor globale și poate amplifica secetele, precipitațiile extreme și valurile de căldură.

Oceanele absorb peste 90% din excesul de căldură produs de încălzirea globală, motiv pentru care temperaturile record ale apei contribuie la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme.

Seceta persistă în mare parte a Europei

Luna iunie a fost mai uscată decât media în Italia, în vestul, centrul și estul Europei, precum și în sudul Regatului Unit.

Debitele râurilor au rămas sub valorile normale în Franța și în mare parte din centrul și estul continentului, iar Peninsula Iberică și sudul Franței au continuat să se confrunte cu un risc ridicat de incendii de vegetație, amplificat de solurile deja afectate de seceta din luna mai.

În schimb, Islanda, Irlanda, nordul Regatului Unit, statele baltice și Grecia au avut precipitații peste media obișnuită, iar unele regiuni au fost afectate de inundații locale.

Și luna mai a fost marcată de contraste puternice. În timp ce vestul, centrul și estul Europei au fost mai uscate decât în mod obișnuit, Turcia, Bulgaria, Republica Moldova și alte regiuni din nordul continentului au înregistrat precipitații abundente și inundații locale.

Încălzirea globală are efecte diferite de la o regiune la alta

Climatologul Bogdan Antonescu, autorul analizelor publicate de InfoClima, atrage atenția că succesiunea recordurilor din lunile mai și iunie arată că nu mai este vorba despre evenimente izolate, ci despre o tendință observată în ultimele decenii.

„Luna mai din Europa arată din ce în ce mai clar efectele încălzirii globale: noi recorduri regionale de temperatură și valuri de căldură. Nu e o senzație de moment. Acest tipar apare an de an în datele de observație și este legat direct de concentrația tot mai mare de gaze cu efect de seră. Iar tendința se va menține atâta timp cât concentrațiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească. Reducerea emisiilor decide cât de mult se accentuează fenomenele, iar adaptarea infrastructurii, cât de mult ne afectează”, explica cercetătorul în analiza din luna precedentă.

În analiza dedicată lunii iunie, Antonescu afirmă că încălzirea globală este un fenomen planetar, însă efectele sale sunt regionale. În timp ce vestul Europei a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, estul și nord-estul continentului au fost afectate mai ales de secetă și de debite reduse ale râurilor.

Potrivit climatologului, acest lucru nu înseamnă că Europa de Est este mai puțin vulnerabilă, ci că regiunea trebuie să se pregătească pentru propriile riscuri climatice: valuri de căldură tot mai frecvente și perioade de secetă din ce în ce mai lungi și mai severe.