DOCUMENT | Studiu pe 5 ani analizat în Guvern: Consumul de droguri a crescut în România în perioada 2019-2024, la nivelul populației generale. În cazul bărbaților, mai ales tineri, s-a înregistrat o scădere, în timp ce consumul a crescut în rândul femeilor, pe toate datele analizate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Guvernul va analiza, în ședința de joi, un raport privind situația drogurilor în România, prezentat de agenția guvernamentală care se ocupă de adicții. Documentul prezintă date detaliate ale unui studiu realizat pentru anul 2024, comparativ cu datele din anul 2024, potrivit căruia consumul de droguri a crescut în România, la nivelul populației generale. Însă în cazul bărbaților, mai ales tineri, s-a înregistrat o scădere, în timp ce consumul a crescut în rândul femeilor, pe toate datele analizate.

La sondajul din 2024 au răspuns 7.200 de persoane, împărțite astfel: 5.700 a fost eșantionul reprezentativ la nivel național cu persoane de vârstă între 15 și 64 de ani la care a fost adăugat un supra-eșantion de 1.500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani din București.

Rezultatele studiului din 2024:

• 12,6% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, în timp ce 5,7% dintre acestea consumaseră și în ultimul an, iar 4% consumaseră în ultima lună față de momentul interviului. În comparație cu studiul anterior, se înregistrează o creștere a prevalenței pe durata vieții de 0,7 puncte procentuale. Prevalența pentru consumul din ultimul an a scăzut cu 1 punct procentual, iar cea din ultima lună cu 0,2 puncte procentuale, ambele cifre indicând o diminuare a consumului recent și a celui actual.
• Se observă o scădere la nivelul tuturor tipurilor de consum în cazul bărbaților pentru anul 2024  comparativ cu anul 2019. În cazul femeilor consumul de-a lungul vieții a crescut cu 2,2 puncte procentuale în anul 2024 comparativ cu 2019, dar prevalențele consumului recent și actual au rămas relativ stabile.
• În rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari decât cele observate în rândul populației generale, consumul de orice tip de drog ilegal pe parcursul vieții fiind observat la 18,5% dintre aceștia, iar consumul în ultimul an la 9,1% dintre aceștia și consumul în ultima lună la 6,2%. În comparație cu ancheta din 2019, în cazul acestui interval de vârstă, se observă scăderi pentru consumul recent (în ultimul an) de aproape 2 puncte procentuale și pentru cel actual (în ultima lună) de 0,8 puncte procentuale.
• Consumul de-a lungul vieții la tineri cunoaște o creștere de 0,4 puncte procentuale, cu o rată mai mică față de populația generală. Rata de scădere a consumului recent și actual în rândul tinerilor este mai mare decât pentru intervalul de 15-64 de ani, ceea ce semnalizează o scădere a consumului de droguri ilegale mai abruptă la generația tânără față de populația generală.
• Descreșterea mai accentuată la tineri se situează în rândul respondenților de sex masculin, în cazul cărora toate cele trei tipuri de consum au înregistrat scăderi semnificative: 3,4 puncte procentuale pentru consumul de-a lungul vieții, 4,5 puncte procentuale pentru cel din ultimul an și 2,3 puncte procentuale pentru consumul actual.
• Consumul populației tinere de sex feminin a cunoscut o tendință inversă în perioada analizată cu creșteri la toate tipurile de consum: de 4,4 puncte procentuale la consumul de-a lungul vieții, 0,6 puncte procentuale la consumul din ultimul an și de 0,7 puncte procentuale la consumul din ultima lună, semnalizând o inversare a tendințelor „tradiționale” în care persoanele de sex masculin adoptau mai rapid comportamentele riscante ale consumului de droguri. Cu toate acestea, ratele de creștere ale consumului recent și actual în rândul populației feminine sunt mai mici decât ratele de scădere ale acelorași tipuri de consum în rândul bărbaților tineri.

Consumul de canabis

La nivelul populației generale prevalența de-a lungul vieții a consumului de canabis este de 6,7%, în ultimul an de 2,3% și în ultima lună de 1,5%. Comparativ cu datele din 2019, prevalența a scăzut la consumul din ultimul an și la cel din ultima lună și a crescut ușor la consumul de-a lungul vieții.

Indiferent de perioada analizată, consumul de canabis este mai răspândit în rândul bărbaților. 8,1% dintre bărbați și 5,3% dintre femei au consumat canabis cel puțin o dată în viață, 2,8% dintre bărbați și 1,8% dintre femei au consumat în ultimul an, iar 1,8% dintre bărbați și 1,2% dintre femei au declarat că au consumat canabis în ultima lună. În comparație cu anul 2019 se observă o scădere a consumului recent (de 2 puncte procentuale) și actual (de 0,5 puncte procentuale) în rândul bărbaților, în timp ce procentul consumului recent la persoanele de sex feminin este doar puțin mai redus.

Aproape unul din zece (9,6%) tineri a încercat să fumeze canabis în cursul vieții, în timp ce 3,8% dintre aceștia au fumat recent, iar 2,3% au declarat că au consumat canabis în ultima lună. Analiza tendințelor înregistrate la consumul de canabis în rândul populației tinere (15-34 ani) arată o scădere, atât în ceea ce privește consumul recent, cât și cel actual, cea mai importantă scădere fiind înregistrată în cazul consumului recent, cu 2,2 puncte procentuale față de anul 2019.

Consumul de opioide

Consumul de opioide, în principal heroină prin injectare, continuă să fie observat, în special în rândul consumatorilor din București. La nivel național prevalența consumului de heroină pe parcursul vieții în rândul populației generale este de 0,5%, iar în rândul populației tinere de 0,7%.

Evoluția consumului de opiacee pe parcursul vieții (cel puțin o dată în viață) indică o relativă stagnare a acestui tip de consum în perioada 2003-2013, urmată de creșteri succesive, cu 75% în 2016, comparativ cu 2013, respectiv cu 29% în 2019 și o reducere drastică de 55% în 2024, comparativ cu 2019.

La nivelul populației generale, consumul recent de heroină este de 0,3%. Vârsta minimă declarată la care a început consumul a fost de 10 ani, iar vârsta medie la care a început consumul este de 23 de ani. Jumătate dintre respondenți au început acest tip de consum până la vârsta de 21 de ani, în timp ce 42% dintre cei care au declarat că au consumat heroină în cursul vieții au afirmat că au început între 20 și 24 de ani.

Cocaină/crack

În anul 2024, procentul consumatorilor de cocaină (pulbere și crack) în rândul populației generale și a tinerilor a crescut în ceea ce privește consumul de-a lungul vieții, consumul recent și consumul actual, comparativ cu ancheta populației generale din 2019. În populația generală procentul celor ce au încercat acest drog cel puțin o dată de-a lungul vieții a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 1,6 % la 2,1%. O creștere puțin mai accentuată la consumul recent se înregistrează în cazul tinerilor, de la 0,7% la 1,3%.

Pentru persoanele de sex feminin se observă cea mai semnificativă schimbare în comparație cu anul 2019, consumul de-a lungul vieții în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani aproape s-a dublat, de la 1% la 1,9%.

Ecstasy/ MDMA

În ceea ce privește consumul de Ecstasy/ MDMA, 1,5% din totalul populației generale au consumat acest tip de drog cel puțin o dată în viață, în timp ce 0,6% dintre respondenți au menționat un astfel de consum în ultimul an și 0,5% în ultima lună.

Vârsta minimă de debut, declarată de cei care au afirmat că au consumat Ecstasy în cursul vieții, a fost de 13 ani, iar cea maximă de 35 de ani. În comparație cu rezultatele sondajului din 2019, se observă o creștere de 0,5 puncte procentuale a celor care au încercat cel puțin o dată în viață Ecstasy, în timp ce procentele consumului recent și actual de Ecstasy au înregistrat o ușoară creștere în rândul populației generale comparativ cu 2019.

Pentru consumul de-a lungul vieții, o creștere mai accentuată se observă în cazul femeilor în populația generală comparativ cu anul 2019. De asemenea, creșterea prevalențelor la consumul recent se înregistrează tot în cazul femeilor, iar în cazul bărbaților prevalențele consumului recent au rămas la același nivel cu cele din 2019. În cazul consumului actual prevalențele în rândul bărbaților au înregistrat o scădere marginală, iar în cazul femeilor acestea au înregistrat o creștere ușoară. Astfel, se constată o creștere generală la toate cele trei tipuri de consum în rândul femeilor, spre deosebire de bărbați, ale căror prevalențe de consum prezintă doar mici modificări față de anul 2019.

2,4% dintre tineri au consumat Ecstasy cel puțin o dată în viață, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 1% față de 2019. 0,9% dintre aceștia au consumat Ecstasy în ultimul an și 0,7% au consumat în ultima lună, cifre mai mult sau mai puțin egale cu cele din 2019, indicând o stabilizare a consumului recent și actual în comparație cu măsurătorile anterioare.

Această aparentă stabilizare ascunde o inversare a tendințelor de creștere a consumului în rândul femeilor tinere, procentele consumului acestora cunoscând rate de creșteri majore de la 0,5% la 2,2% în cazul consumului de-a lungul vieții, de la 0,2% la 1,0% în cazul consumului recent și de la 0,2% la 0,8% în cazul consumului actual. În cazul bărbaților tineri tendința este inversă de reducere a tuturor celor trei tipuri de consum de la 2,6% la 2,5% în cazul consumului de-a lungul vieții, de la 1,4% la 0,9% la consumul recent și de la 1,2% la 0,6% în cazul consumului actual.

Amfetamine/ metamfetamine

Datele comparative cu privire la populația generală în cazul amfetaminelor și metamfetaminelor sunt limitate. Se observă însă o creștere importantă a consumului de amfetamine și metafetamine de la 0,2% (pentru anul 2019) la 1,2% (pentru anul 2024) în cazul consumului de-a lungul vieții. Această creștere este distribuită și către bărbați de la 0,2% la 1,4% și către femei de la 0,3% la 1%.

În cazul populației tinere, se constată o creștere a consumului de-a lungul vieții de la 0,3% la 1,8 % și pentru consumul recent de la 0,1 % la 0,9 %.

Consumul de noi substanțe psihoactive (NSP) sau „legale/etno-botanice”

Apărute pentru prima dată pe piața drogurilor din România în 2009, noile substanțe psihoactive (NSP) au înregistrat cel mai ridicat nivel de consum în rândul populației generale în 2019. Pentru prima dată, la acel moment, noile substanțe psihoactive au ocupat primul loc în clasamentul celor mai consumate droguri ilegale din România.

Acest sub-capitol conține date referitoare la noile substanțe psiho-active sau în termeni populari ”legale/etno-botanice” împreună cu substanțe sau produse psiho-active ca: Euphoria, Ecsphoria, Funky, Diablo, Cocolino, pentedronă, methoxetamine, MDPV, 6-APB, bk-MDMA, 3,4 – CMMD, Piperazine, A2, mCPP, Nexus – 2CB, Afro, Special cake. De asemenea în această categorie sunt incluși canabinoizii și catinonele sintetice.

Toate tipurile de consum de NSP în populația generală au scăzut în comparație cu anul 2019. Cele mai mari reduceri ale prevalențelor s-au înregistrat în rândul bărbaților de la 8,6% la 4,7% în cazul consumului de-a lungul vieții, de la 4,1% la 1,3% la consumul din ultimul an și de la 3,4% la 0,5% la consumul din ultima lună comparativ cu anul 2019.

În cazul femeilor reducerea este mai mică pentru consumul de-a lungul vieții semnalizând un bazin mai mare populațional din care prevalențele se reduc mai rapid pentru consumul din ultimul an și pentru cel din ultima lună – de la 2,0% la 0,7% și respectiv de la 1,6% la 0,5%.

Prevalențele consumului în populația tânără de-a lungul vieții se reduce de la 10,30 % la 6,5%, de la 5,1% la 1,7% pentru consumul din ultimul an și de la 4,1% la 0,8% pentru consumul în ultima lună.

Consumul de droguri în rândul adolescenților

Prevalența de-a lungul vieții pentru consumul oricărui drog ilicit de către elevii de 16 ani a înregistrat o scădere între 2019 și 2024, de la 9,5% la 6,2%, ceea ce indică o diminuare a proporției adolescenților care au experimentat cel puțin un drog ilicit.

O scădere notabilă poate fi observată și în ceea privește consumul oricărui drog ilicit (categorie ce include canabis, cocaină, crack, ecstasy, amfetamine, metamfetamine și heroină) în ultimul an. Procentul adolescenților care au declarat că au consumat în ultimul an cel puțin un drog ilegal s-a redus de la 9,0% în 2019 la 4,0% în 2024, semnalând o descreștere a numărului de tineri care au consumat recent droguri ilicite.

În raport cu media europeană din 2024, situată la aproximativ 13% pentru consumul oricărui drog ilicit de-a lungul vieții, valorile naționale (6,2%) sunt semnificativ mai reduse, sugerând o prevalență globală mai mică a consumului de droguri în rândul adolescenților.

Analizând diferențele de gen, în 2019 băieții înregistrau o prevalență a consumului oricărui drog ilicit de-a lungul vieții de 10%, iar fetele de 8,6%, ceea ce indică un nivel mai ridicat al experimentării în rândul băieților.

În 2024, valorile sunt de 6,4% în cazul băieților și de 6% în cazul fetelor, diferența reducându-se considerabil.

Comparând în timp, fetele scad de la 8,6% la 6%, iar băieții de la 10% la 6,4%, ceea ce indică o scădere a consumului oricărui drog ilicit de-a lungul vieții pentru ambele sexe, cu o reducere ușor mai accentuată în rândul băieților.

Nu doar prevalența totală scade, dar și diferențele de gen tind să se estompeze, apropiind profilul de consum al fetelor de cel al băieților, pe un fond general de nivel sub media europeană.

Datele disponibile evidențiază o scădere semnificativă și în cazul consumul oricărui drog ilicit în ultimul an în perioada 2019–2024, atât în rândul băieților, cât și al fetelor. În anul 2019, prevalența consumului oricărui drog ilicit era de 9,5% în rândul băieților și de 8,5% în rândul fetelor, valorile fiind relativ apropiate, cu un nivel ușor mai ridicat în cazul băieților.

În anul 2024, prevalența a scăzut la 4,3% în cazul băieților și la 3,7% în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2019, această evoluție corespunde unei reduceri de peste jumătate a prevalenței consumului de droguri pentru ambele genuri, respectiv o scădere de 5,2 puncte procentuale în rândul băieților și de 4,8 puncte procentuale în rândul fetelor.

Decese cauzate de consumul de droguri

Pe parcursul anului 2024, au fost înregistrate 47 cazuri de decese asociate consumului de droguri, dintre care 40 de cazuri de decese asociate direct consumului de droguri și 7 cazuri de decese la persoane cunoscute ca fiind consumatoare de droguri (cu elemente de examen clinic- necropsic- date de istoric medical și de anchetă elocvente), dar a căror cauză de deces a fost atribuită patologiilor asociate sau consecutive consumului cronic de droguri (cazuri cu așa-zisă cauzalitate indirectă). În anul 2024, din cele 40 de cazuri de decese direct asociate consumului de droguri declarate la nivel național, 26 de cazuri au survenit la bărbați și 14 la femei.

În 2024, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de decese directe asociate consumului de droguri (creștere cu 60% comparativ cu 2023), pentru toate grupele de vârstă. Decesele direct asociate consumului de droguri au afectat mai multe categorii de vârstă, grupa de vârstă 35 – 39 de ani fiind cea mai afectată.

Documentul integral poate fi consultat aici.