Matthieu Blazy transformă Chanel Haute Couture într-o poveste cu tâlc: colecția toamnă-iarnă 2026/2027

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru a doua sa colecție Haute Couture la Chanel, Matthieu Blazy renunță la abstracția poetică a debutului său și alege o miză narativă mult mai directă: basmul. Prezentată pe 7 iulie 2026 la Grand Palais, colecția toamnă-iarnă 2026/2027, intitulată sugestiv „Gaby and the Beanstalk”, pornește de la o descoperire personală a designerului, o carte veche, legată în piele, cu povești de Charles Perrault, găsită pe un raft din fostul apartament al Gabrielei Chanel. Întrebarea de la care a plecat întreaga colecție a fost, în cuvintele lui Blazy: a fost viața Gabrielei Chanel însăși un basm?

Răspunsul pare să fie da. Ascensiunea fondatoarei casei, de la un orfelinat de mănăstire până în vârful lumii modei a fost citită de designer ca o variantă reală a poveștii „Jack și vrejul de fasole”: povestea unui nimeni care urcă, îndrăznește și se întoarce cu aurul.

Decorul traduce fidel această idee: Grand Palais este transformat într-o grădină scăpată de sub control, cu vrejuri uriașe de fasole care urcă spre bolta de sticlă și flori supradimensionate, înflorite puțin prea strălucitor ca să pară inofensive. Rezultatul este o atmosferă simultan fermecată și ușor otrăvitoare, exact tensiunea pe care Blazy pare să o fi urmărit.

Colecția refuză, însă, ilustrarea literală a poveștilor. În schimb, referințele la universul basmelor apar presărate discret: un ecou al lui Goldilocks aici, o aluzie la Motanul Încălțat dincolo, o rochie brodată cu verdeață care evocă o prințesă închisă într-un turn de fildeș, un model plasat sub semnul Rățușcii cele Urâte sau al Micii Sirene.

Sperietoarea de ciori din „Vrăjitorul din Oz” apare reinterpretată prin trei ținute din rafie zdrențuită. Blazy este suficient de subtil încât să nu explice nimic direct, poveștile rămân un strat de lectură, nu un cod vestimentar literal.

Croitoria rămâne, totuși, ferm ancorată în vocabularul Chanel. Show-ul se deschide cu un costum transparent, brodat cu un model geometric care amintește de mlădițele de fasole abia răsărite.

Tweedul clasic este reinterpretat prin texturi multidimensionale, aproape „vii”, punctate cu micro-detalii florale, atelierele Maison Lesage și le19M susțin această profunzime materială cu un nivel de meșteșug remarcabil. Un manteau-rochie crem, complet învăluit într-o franjură pufoasă, presărată cu mici ciorchini floral brodați care par să fi crescut natural din material, ilustrează perfect acest joc între greutate și lejeritate.

Accesoriile continuă firul narativ cu umor și precizie: gențuțe-minaudieră în formă de fasole colorată, urși adormiți sau găini durdulii, tocuri sculptate ca păstăi de mazăre, fluturi sau ouă de aur. Este un vocabular vizual jucăuș, dar niciodată infantil, fiecare obiect rămâne, în esență, un exercițiu de couture dus la un nivel tehnic ridicat.

Paleta cromatică alternează între simplitate și densitate texturală. Alături de piese reduse la esențial, o rochie sheer în nuanță de coajă de ou, un costum tweed în negru și albastru, apar și construcții mult mai încărcate, precum o rochie de cocktail fără mâneci, acoperită integral cu paiete multicolore, mărgele și farmece metalice, strălucind ca un cufăr de comori descoperit recent. Această alternanță între greutate și fluiditate absolută dă colecției un ritm variat, evitând monotonia.

Un gest simbolic marchează finalul show-ului: deși tradiția couture cere închiderea cu o rochie de mireasă, iar Blazy a inclus una, o piesă dramatică cu talie coborâtă și corset din dantelă transparentă, designerul a ales să nu încheie prezentarea cu ea. În schimb, ultima apariție a fost o rochie neagră simplă, un fel de Little Black Dress, un omagiu discret adus Gabrielei Chanel, o femeie care nu s-a căsătorit niciodată, dar care și-a găsit împlinirea în actul creației.

Nu toate vocile din presa de specialitate au fost, însă, unanim entuziaste. Unele analize critice au semnalat o anumită tensiune între splendoarea execuției tehnice și coerența conceptuală a colecției, sugerând că suprapunerea prea multor referințe narative poate dilua impactul vizual de ansamblu, în special pentru un privitor care nu recunoaște fiecare aluzie livrescă. Este o critică pe care Blazy pare să o fi anticipat: la fel ca în debutul său, designerul preferă sugestia subtilă spectacolului explicit, mizând pe faptul că privitorul atent va descoperi treptat straturile poveștii.

Per ansamblu, „Gaby and the Beanstalk” confirmă o direcție clară pentru mandatul lui Matthieu Blazy la Chanel: o couture care își asumă emoția și narațiunea personală ca instrumente de reinterpretare a patrimoniului casei, fără să cadă în nostalgie sau în ilustrare literală. E o colecție care cere timp și atenție pentru a fi înțeleasă în complexitatea ei, dar care confirmă, încă o dată, precizia tehnică a atelierelor Chanel și capacitatea lui Blazy de a construi lumi coerente în jurul unor idei aparent simple.