Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Într-o perioadă în care moda contemporană este tot mai preocupată de identitate și de valoarea conceptului, colecțiile de licență și disertație prezentate la UAD Fashion demonstrează că noua generație de designeri privește vestimentația dincolo de dimensiunea estetică. Hainele nu mai sunt doar obiecte de consum sau exerciții de stil, ci devin instrumente prin care sunt explorate memoria culturală, filosofia, istoria și relația individului cu propria imagine.
Colecțiile ARHIVA_0, semnată de Andreea-Letiția Godzin, SENSA, realizată de Lousenie Dumesle, și Ethereal Thorns, creată de Cristina-Andreea Strugar, propun trei direcții aparent diferite, dar unite de aceeași preocupare pentru construirea identității prin intermediul modei. Fiecare designer pornește de la un univers cultural distinct și îl transformă într-un discurs vizual coerent.
Andreea-Letiția Godzin propune probabil una dintre cele mai conceptuale colecții ale ediției. ARHIVA_0 își construiește întregul demers pornind de la avangarda japoneză și deconstructivismul belgian, două dintre cele mai influente direcții din istoria modei contemporane. Referințele la Rei Kawakubo și Martin Margiela sunt evidente, însă nu sunt reproduse mecanic, ci reinterpretate printr-un studiu asupra imperfecțiunii, asimetriei și transformării siluetei.
Paleta cromatică aproape exclusiv neagră elimină orice distragere vizuală și mută atenția asupra construcției. Volumele disproporționate, suprapunerile de tul transparent și materialele opace creează permanent senzația unei prezențe aflate între realitate și imaginar. În multe dintre ținute, corpul pare ascuns în spatele hainelor, iar silueta tradițională este deliberat fragmentată.
Designerul vorbește despre autenticitate și despre libertatea de a experimenta cu propria identitate, iar această idee este susținută coerent prin fiecare apariție de pe podium. Totuși, influențele asupra cărora își construiește cercetarea sunt atât de puternice încât, în anumite momente, personalitatea colecției riscă să fie eclipsată de modelele consacrate pe care le citează. Chiar și așa, ARHIVA_0 demonstrează o înțelegere solidă a limbajului conceptual și o bună stăpânire a tehnicilor de construire a volumelor.
Dacă prima colecție vorbește despre introspecție și anti-fashion, SENSA, semnată de Lousenie Dumesle, schimbă complet registrul vizual. Inspirată de moștenirea culturală haitiană, colecția transformă fructele într-un simbol al identității, al apartenenței și al vitalității.
Roșul intens domină podiumul și contrastează puternic cu accentele negre, în timp ce aplicațiile inspirate de căpșuni și florile textile devin elemente decorative recurente. Important este faptul că fructele nu sunt folosite ca simplu ornament, ci sunt reinterpretate conceptual, devenind un pretext pentru explorarea relației dintre natură, comunitate și patrimoniu cultural.
Siluetele alternează între volume sculpturale și linii mai fluide, iar mânecile supradimensionate sau detaliile tridimensionale demonstrează interesul pentru experimentarea formei. Colecția transmite energie și optimism, fără să renunțe la dimensiunea simbolică.
În același timp, unele aplicații decorative sunt foarte explicite și reduc subtilitatea discursului conceptual. Există momente în care mesajul este comunicat prea direct, însă acest aspect este compensat de coerența estetică și de identitatea vizuală puternică. SENSA reușește să transforme patrimoniul personal într-un limbaj contemporan accesibil, demonstrând că moda poate funcționa și ca instrument de recuperare culturală.
Cea de-a treia colecție, Ethereal Thorns, semnată de Cristina-Andreea Strugar, propune o abordare diferită asupra identității feminine. Punctul de plecare îl reprezintă rivalitatea simbolică dintre Regina Victoria și Împărăteasa Elisabeta a Austro-Ungariei, două figuri istorice transformate de imaginarul colectiv în personaje aflate într-o competiție perpetuă.
Designerul folosește această relație pentru a construi o reflecție asupra comparației, invidiei și presiunii exercitate asupra femeilor de societatea patriarhală. În loc să transforme rivalitatea într-o simplă confruntare, colecția sugerează că admirația și competiția sunt două concepte inseparabile și că progresul apare doar în prezența unui adversar valoros.
Din punct de vedere vizual, colecția este cea mai apropiată de estetica gotică victoriană. Catifeaua, gulerele înalte, corsetăria reinterpretată, volanele dramatice și siluetele ample construiesc o atmosferă solemnă, fără a aluneca în zona costumului de epocă. Referințele istorice sunt actualizate prin proporții contemporane și printr-o execuție tehnică atentă.
Dacă există o limită, aceasta constă în faptul că unele look-uri rămân foarte apropiate de imaginarul victorian, iar reinterpretarea contemporană putea fi dusă și mai departe. Cu toate acestea, colecția impresionează prin coerență și prin maturitatea discursului conceptual, fiind una dintre cele mai solide prezentări ale ediției.
Privite împreună, cele trei colecții demonstrează direcțiile în care se îndreaptă noua generație de designeri. Deși folosesc referințe culturale diferite, de la avangarda japoneză și filosofia wabi-sabi, la patrimoniul haitian și imaginarul monarhiilor europene, toate ajung la aceeași concluzie: moda contemporană nu mai este doar despre tendințe, ci despre construirea unei identități personale și culturale.
Fie că aceasta este exprimată prin deconstrucție, culoare sau dramatism istoric, fiecare dintre cele trei proiecte dovedește că haina poate deveni un instrument de reflecție asupra societății și asupra modului în care alegem să ne reprezentăm. Într-un context dominat de uniformizare și consum rapid, astfel de colecții demonstrează că educația în design continuă să privilegieze cercetarea, povestea și dezvoltarea unui limbaj creativ propriu.