SURSE | Comisia Europeană pregătește reforma sistemului UE al certificatelor de emisii (ETS) după 2030: mai multă flexibilitate pentru sectoarele industriale cu emisii ridicate și o Bancă pentru Decarbonizare de 100 de miliarde de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană pregătește o reformă a Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii (EU ETS), principalul instrument prin care Uniunea Europeană taxează emisiile de dioxid de carbon ale marilor instalații industriale, producătorilor de energie, companiilor aeriene și transportului maritim și stimulează reducerea poluării printr-o piață a certificatelor de emisii. Printre schimbările analizate se numără prelungirea perioadei în care sectoarele industriale acoperite de ETS vor putea utiliza certificate de emisii, condiționarea alocării gratuite de investiții în decarbonizare și înființarea unei Bănci Europene pentru Decarbonizarea Industriei, cu un buget estimat la 100 de miliarde de euro, au declarat oficiali ai Comisiei Europene, înaintea prezentării oficiale a pachetului legislativ.

ETS acoperă aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, incluzând aproximativ 11.000 de instalații industriale și energetice, precum și sectoarele aviației și transportului maritim. Sistemul funcționează pe baza unui plafon anual al emisiilor și a comercializării certificatelor, fără a impune tehnologii specifice pentru reducerea emisiilor.

Oficialii Comisiei Europene au arătat că, în cei 20 de ani de existență ai ETS, emisiile din sectoarele acoperite au scăzut cu aproximativ 50%, iar cele din producția de energie electrică și termică cu 58%, în timp ce capacitatea de producție a crescut cu 24%. Sistemul a generat, totodată, aproape 260 de miliarde de euro venituri din 2013, iar numai în 2024 aproximativ 40 de miliarde de euro, fonduri utilizate pentru investiții în energie regenerabilă și alte proiecte climatice.

Revizuirea pregătită de Comisia Europeană include două propuneri legislative: una privind funcționarea ETS după 2030 și o propunere separată pentru modificarea benchmarkurilor utilizate la acordarea certificatelor gratuite în perioada 2026-2030. Potrivit oficialilor, obiectivul este adaptarea sistemului la noul context economic și geopolitic, menținând în același timp principiile de bază ale ETS: reguli bazate pe piață și neutralitate tehnologică.

Printre modificările analizate se numără posibilitatea ca certificatele ETS să fie disponibile și după anul 2039, reducerea ritmului anual de scădere a plafonului de emisii și integrarea în sistem a eliminărilor permanente de carbon realizate în Uniunea Europeană, precum captarea și stocarea carbonului din bioenergie sau captarea directă din atmosferă. Comisia analizează și posibilitatea utilizării creditelor internaționale de carbon, însă oficialii au precizat că această opțiune este încă în dezbatere.

O altă direcție a reformei este acordarea unei flexibilități mai mari sectoarelor industriale expuse riscului de relocare a emisiilor de carbon, însă numai în schimbul unor investiții în decarbonizare realizate în Europa. Comisia propune continuarea alocării gratuite a certificatelor pentru aceste sectoare și majorarea temporară a numărului de certificate gratuite pentru anumite instalații industriale. Pentru sectoarele vizate de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), precum cimentul, oțelul, aluminiul și îngrășămintele, Executivul european analizează și prelungirea unor forme de sprijin în perioada de tranziție.

Potrivit oficialilor, una dintre cele mai importante măsuri propuse este crearea unei Bănci Europene pentru Decarbonizarea Industriei, cu un buget estimat la 100 de miliarde de euro. Instrumentul ar urma să fie lansat în 2027 și să finanțeze investițiile în tehnologii curate pentru industriile mari consumatoare de energie, fiind completat ulterior prin contracte pentru diferență și prin Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.

Reforma prevede, de asemenea, extinderea treptată a ETS către incinerarea deșeurilor municipale, menținerea includerii transportului maritim și extinderea sprijinului pentru combustibilii sustenabili utilizați în aviație și transportul naval. Totodată, Comisia urmărește integrarea ETS cu celelalte politici europene privind electrificarea, infrastructura energetică și captarea și stocarea carbonului.

Potrivit calendarului, Comisia Europeană intenționează să adopte pachetul legislativ la 17 iulie 2026, după care vor începe negocierile cu Parlamentul European și Consiliul UE. Instituțiile europene și-au propus ca noul cadru legislativ să fie convenit în cursul anului 2027.