Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Liderii celor 32 de națiuni membre NATO au adoptat miercuri, în capitala Turciei, o declarație comună care consfințește o mutare tectonică în interiorul Alianței Nord-Atlantice: statele europene și Canada preiau oficial „partea leului” în ceea ce privește costurile pentru apărarea continentului și susținerea militară a Ucrainei. Cu toate acestea, dincolo de cifrele record anunțate pentru Kiev, documentul final de la Ankara aduce o surpriză neplăcută pentru România: Marea Neagră și Flancul Estic au fost complet omise din textul declarației.
Pe fondul presiunilor politice transatlantice privind partajarea echitabilă a costurilor (burden-sharing), textul asumat la Ankara stipulează clar că „Aliații europeni și Canada, colaborând cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea Alianței”.
Documentul arată că europenii au început deja să livreze conform angajamentelor stricte asumate anul trecut la Summitul de la Haga (unde s-a stabilit ținta istorică de 5% din PIB pentru apărare până în 2035): în 2025, aliații non-americani și-au majorat bugetele de apărare cu 139 de miliarde de dolari.
La Ankara s-au anunțat contracte noi de achiziții militare de peste 50 de miliarde de dolari, axate pe accelerarea producției industriale colective.
Schimbarea de paradigmă este și mai vizibilă în cazul sprijinului pentru Kiev. Aliații europeni și Canada finanțează acum „marea majoritate” a asistenței de securitate. Pentru anul 2026, NATO a plusat masiv, promițând un pachet de 70 de miliarde de euro în echipamente, asistență și instruire pentru Ucraina (față de pragul de 40 de miliarde stabilit anterior), cu un angajament ferm de a menține acest nivel și în 2027.
În ciuda succesului financiar și a reconfirmării caracterului „de neclintit” al Articolului 5, declarația de la Ankara marchează un regres major în retorica oficială privind securitatea regională a României. Deși Bucureștiul a insistat constant în ultimii ani ca regiunea Mării Negre să rămână o prioritate critică pe agenda aliată, cuvintele „Marea Neagră” sau „Flancul Estic” nu apar nici măcar o dată în textul de astăzi.
Alianța a preferat o formulare generică privind „abordarea la 360 de grade în materie de descurajare și apărare”, lăsând prioritizarea punctuală a bazinului Mării negre în afara declarației finale a summitului.
Deși militarizarea Flancului Estic și planurile regionale de apărare NATO (stabilite la Vilnius și Washington) rămân active și operaționale la nivelul structurilor de comandă, omiterea regiunii Mării Negre și a flancului estic din declarația politică de la Ankara indică lipsa unanimității pe această temă.