Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Summitul NATO de la Ankara intră miercuri în cea de-a doua și ultima zi, după o primă rundă de reuniuni dominată de anunțuri privind investiții de peste 50 de miliarde de dolari în industria de apărare, dar și de noi tensiuni provocate de președintele american Donald Trump.
Liderii celor 32 de state membre încearcă acum să încheie reuniunea cu o declarație comună care să reafirme angajamentul față de apărarea colectivă și să transmită un mesaj de unitate într-un context geopolitic tot mai complicat.
Prima zi a summitului a fost marcată de criticile lui Trump la adresa aliaților europeni, pe care i-a acuzat că nu au sprijinit suficient Statele Unite în conflictul cu Iranul și că nu împart în mod echitabil responsabilitățile de securitate.
Liderul de la Casa Albă a sugerat inclusiv că ar fi putut boicota reuniunea dacă aceasta nu s-ar fi desfășurat în Turcia și nu ar fi fost găzduită de președintele Recep Tayyip Erdoğan.
În plus, Trump a reaprins disputa cu Danemarca privind Groenlanda, reiterând că teritoriul ar trebui să intre sub controlul Statelor Unite din motive strategice. Declarațiile au fost respinse ferm de premierul danez Mette Frederiksen. Urmărește cele mai importante evenimente pe G4Media.ro:
Donald Trump are cuvinte deosebit de dure la adresa Spaniei, pe care a desemnat-o drept un „partener teribil în cadrul NATO”, notează Sky News.
„Nu participă. Nu plătesc. Nu vreau să am nimic de-a face cu Spania. Întrerupeți toate schimburile comerciale cu Spania, vă rog”, spune Trump.
El afirmă că Spania „câștigă atât de mulți bani de pe urma noastră”, dar că va „avea grijă ca aceștia să câștige mult mai puțin”.
„Nu suntem obligați să facem comerț cu ei. Nu mai vreau să fac niciun fel de comerț cu ei. Bine. Luați măsuri imediat. Nici măcar să nu vorbiți cu ei. Sunt niște oameni răi, fără speranță”, spune Trump.
Noile cifre ale NATO publicate ieri arată că Spania este una dintre țările care nu îndeplinesc vechiul obiectiv al alianței de a investi 2% din PIB în apărare.
De asemenea, Spania a refuzat să ofere Statelor Unite permisiunea de a folosi bazele militare comune de pe teritoriul său pentru a ataca Iranul.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a avut miercuri, la Ankara, o întâlnire cu premierul Canadei, Mark Carney, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale și extinderea cooperării în mai multe domenii strategice.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a precizat că i-a adresat premierului canadian invitația de a efectua o vizită la București și că, la rândul său, a acceptat invitația de a vizita Canada. Citește integral aici.
Keir Starmer a îndemnat liderii NATO să dea dovadă de „unitate și forță” pe fondul războiului din Ucraina și al celui din Iran, scrie Sky News.
În declarația sa de deschidere adresată jurnaliștilor la Ankara, prim-ministrul britanic a afirmat: „Este foarte important ca, în calitate de lideri, să demonstrăm unitatea și forța NATO într-un moment ca acesta, și asta vom face la summitul de aici, în această dimineață.”
Reuniunea din această săptămână a membrilor NATO a fost umbrită de Donald Trump și de criticile sale la adresa alianței – și nu pentru prima dată.
Liderii au început summitul de anul trecut de la Haga, în Olanda, confruntați cu apelurile președintelui SUA de a-și majora cheltuielile pentru apărare – un apel la care țările NATO au dat curs până la sfârșitul reuniunii.
Înaintea întâlnirilor de astăzi din Turcia, care au mize importante, Trump și-a exprimat încă o dată dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, aliat al NATO.
Disputa privind insula semiautonomă de la începutul acestui an „mi-a afectat relația cu NATO”, a declarat Trump, sugerând totodată că SUA ar putea să-și retragă trupele din Europa.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat anterior că Trump este „dedicat” alianței, dar are „așteptări” în ceea ce privește angajamentele aliaților privind cheltuielile de apărare.
România, Bulgaria și Turcia au semnat la Ankara, în marja Summitului NATO, un acord pentru a extinde rolul grupului lor naval comun (MCM Black Sea).
Dacă până acum misiunea lor principală era doar distrugerea minelor marine, de acum înainte navele celor trei state vor proteja și infrastructura critică de sub apă. Intră aici conducte de gaze, cabluri de internet și energie. Citește integral aici.
Cea mai mare provocare a Europei în domeniul apărării este găsirea unui număr suficient de oameni care să servească în armată și consolidarea disponibilității publicului de a lupta în numele propriilor țări, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un interviu. Citește integral aici.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat miercuri că nemulțumirea exprimată de președintele american Donald Trump față de aliații Alianței, pe fondul conflictului cu Iranul, se referă doar la situații punctuale și nu reprezintă o problemă generalizată în cadrul organizației. Citește integral aici.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat angajamentul Alianței pentru apărarea colectivă și a transmis un avertisment ferm Rusiei, declarând că NATO va apăra fiecare centimetru al teritoriului său. Citește integral aici.
Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri înainte de Summitul NATO din Turcia că nu vede ”un risc” de retragere a trupelor americane din România. El a mai spus că e foarte important pentru România că în proiectul de declarație NATO se menționează Articolul 5 și legătura transatlantică. Citește integral aici.
Ţările NATO sunt aproape de un acord vizând extinderea spre Europa de Est şi Turcia a unei reţele de conducte de combustibil care datează din epoca Războiului Rece, în ideea de a se asigura că aceste ţări pot fi aprovizionate cu combustibil în situaţii de criză, transmite Bloomberg. Proiectul e crucial pentru apărarea României, Poloniei, țărilor baltice și a fost promovat puternic de Grecia. Citește integral aici.
Peste 56.000 de membri ai forțelor de ordine sunt desfășurați la summitul NATO din Ankara, în paralel cu închiderea principalelor artere ale orașului și interzicerea protestelor pe tot parcursul săptămânii – măsuri care au înfuriat locuitorii capitalei cu șase milioane de locuitori, arată El Mundo, citat de Rador. Citește integral aici.
După un an de critici repetate din partea președintelui american Donald Trump și de presiuni din partea unor aliați precum Germania, generate de refuzul Spaniei de a-și asuma un obiectiv de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2035, guvernul Sánchez este hotărât să schimbe perspectiva, simţindu-se încurajat de „datele empirice” verificate chiar de Alianță, transmite ANSA, citată de Rador. Citește integral aici.
Preşedintele Nicuşor Dan va cere la Summitul NATO de astăzi din Ankara necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime şi va susţine consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic, transmite Agerpres. Acest lucru înseamnă creșterea prezenței militare în România, amenințată de dronele rusești. Citește integral aici.
În încercarea de a calma tensiunile, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat că alianța rămâne unită și că nemulțumirile exprimate de Washington în privința războiului cu Iranul privesc doar „cazuri izolate”.
Totodată, Rutte a subliniat că statele europene și Canada accelerează investițiile în apărare și își asumă o parte tot mai mare din responsabilitatea pentru securitatea continentului.
În cea de-a doua zi a summitului, atenția se va concentra asupra adoptării declarației finale, care reafirmă angajamentul „de neclintit” față de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, potrivit căruia un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.
Documentul urmează să confirme, de asemenea, că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității euro-atlantice și să reconfirme sprijinul pentru Ucraina.
În paralel, sunt așteptate noi reuniuni bilaterale între liderii participanți, inclusiv discuții privind viitorul sprijinului militar pentru Ucraina, consolidarea industriei europene de apărare și relația dintre Statele Unite și aliații europeni.