La summitul NATO, aliaţii se confruntă cu testul pragului de 5% dat de Trump

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză ANSA, via Rador: Îndeplinirea angajamentelor față de NATO şi echilibrarea propriilor bugete –  aceasta este dilema cu care se confruntă cele 31 de state aliate, având în vedere presiunea exercitată de SUA și teama de a primi reproșuri din partea președintelui Donald Trump la summitul de la Ankara.

Se preconizează că NATO va publica noi cifre privind cheltuielile de apărare în timpul lucrărilor summitului. Aceste cifre vor dezvălui cine a inițiat cu adevărat schimbarea solicitată de noua administrație de la Casa Albă. Pentru secretarul general al NATO, Mark Rutte, obiectivul este „reechilibrarea” unei relații inechitabile cu Washingtonul, însă, pentru statele membre NATO, în special pentru cele care se confruntă cu dificultăți în gestionarea finanțelor publice sau în care opinia publică este mai puțin receptivă la problemele de apărare și la conflictul din Ucraina, acesta reprezintă o sarcină greu de realizat.

Dacă multe state întâmpinau deja dificultăți în atingerea pragului de 2% stabilit în 2014, acum, provocarea este și mai mare, având în vedere noile obiective stabilite la summitul de anul trecut de la Haga: un total de 5%, defalcat în 3,5% pentru apărarea propriu-zisă („core defense”) și 1,5% pentru investițiile legate de securitate (securitate cibernetică, infrastructură, mobilitate militară etc.).

Sunt obiective care ar trebui atinse pe parcursul unui deceniu, însă Trump dorește o accelerare imediată. Liderul Alianței Atlantice, Mark Rutte, a evidențiat în ultimul an o creștere cu 20% a cheltuielilor de apărare în rândul aliaților europeni și al Canadei, descriind acest lucru drept „o schimbare istorică de ritm, Europa asumându-și o responsabilitate mai mare”.

Polonia ocupă primul loc în topul țărilor NATO în ceea ce privește cheltuielile militare ca procent din PIB, alocând 4,7% din economia sa pentru apărare în 2025. Este urmată de Estonia și Statele Unite, ambele cu 3,4%, apoi de Letonia (3,2%) și de Grecia și Lituania, aflate la egalitate cu 3,1%. Acestea sunt țările care se apropie cel mai mult de noul prag de 3,5% pentru cheltuielile de apărare propriu-zisă. Grupul intermediar include Finlanda (2,5%), Danemarca (2,4%), Regatul Unit, România și Suedia (toate cu 2,3%), urmate de Norvegia și Ungaria (2,2%) și de Germania, Franța și Republica Cehă, toate menținându-se la 2,1% din PIB.

Lista este completată de aliații care alocă 2% din PIB, ținta stabilită anterior de Alianță, printre care se numără Italia, Belgia, Canada, Țările de Jos, Portugalia, Croația, Slovacia, Slovenia, Turcia, Luxemburg, Albania și Bulgaria. Pe listă figurează și Spania, considerată „rebelă”, care anul trecut a reușit să obțină o prevedere specială, argumentând că își poate îndeplini obiectivele de capacitate alocând aproximativ 2,1% din PIB, în loc să ajungă la 5%.

Vorbind din capitala Turciei în cadrul unei conferințe de presă premergătoare summitului, Rutte a menționat în mod specific Italia, Spania, Belgia și Canada: „Dacă ne uităm la anul trecut, toate au atins pragul de 2%. Desigur, acest lucru s-a datorat situației dintre Rusia și Ucraina, dar poate că și «factorul Trump» a jucat un mic rol, și îi recunosc acest merit”, a remarcat el. Se preconizează că estimările viitoare vor modifica această situație, inclusiv în cazul Italiei. Premierul Giorgia Meloni va ajunge la summit cu o alocare de 2,8% din PIB pentru apărare și securitate, o creștere de 0,71%, deși această majorare se datorează în principal cheltuielilor pentru securitatea internă.

Traducerea Rador: Cătălina Păunel