Consilierul prezidențial Valentin Naumescu: UE nu mai trebuie prezentată și explicată societății și electoratului doar ca o „pușculiță de bani”. Ar trebui să începem să cultivăm un nou discurs despre relevanța Uniunii Europene pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu, specializat în chestiuni europene, a explicat, joi, că UE nu mai trebuie prezentată și explicată societății și electoratului doar ca o „pușculiță de bani” și că ar trebui să începem să cultivăm un nou discurs despre relevanța Uniunii Europene pentru România.

„De ce avem nevoie de UE? Pentru că «ne dă bani» de 20 de ani? Nu, nu din acest motiv! Opriți acest discurs simplist, este o capcană pe termen lung! Schimbarea de esență a discursului politic din România față de UE, la 20 de ani de la aderare, a devenit o necesitate și o urgență. E deja târziu, ca să fim sinceri, dar încă nu e prea târziu pentru a evita o capcană politică pe care dușmanii UE din exteriorul și interiorul țării abia o așteaptă”, a scris Valentin Naumescu pe pagina sa de Facebook.

Consilierul prezidențial a precizat că, timp de două decenii, elitelor politice din România le-a fost simplu și comod să vorbească în favoarea UE cu argumentul fondurilor europene. Astăzi, numai cine nu citește chiar nimic nu știe fraza-clișeu că „pentru fiecare Euro contribuit, UE ne-a dat trei Euro” sau, pentru cine vrea să dea și cifre mai concrete, „am contribuit cu 30 de miliarde de Euro și am primit 100 de miliarde”.

„Doar asta a însemnat și înseamnă însă UE pentru România? Sunt, desigur, corecte cifrele și sumele de mai sus dar acest discurs trebuie schimbat, înnoit, îmbogățit, aprofundat. Trebuie trecut cât mai repede posibil la «next level»: România este deja de 20 de ani în UE și nu se mai poate agăța de condiția de stat asistat, de veșnic beneficiar net (UE nu este, totuși, un Caritas), de țară care își explică și motivează prezența în UE numai prin banii care vin de la Bruxelles.

Putem înțelege că, în vremuri grele de bătălii cu populismul anti-european, argumentul fondurilor europene a părut multora soluția cea mai la îndemână și cea mai ușor de înțeles la baza societății pentru păstrarea direcției strategice. La un moment dat însă, nu ne mai este chiar clar cine e mai simplist în abordare, electoratul de care se tem unii, ori chiar politicienii înșiși, care își sapă groapa insistând pe un argument care inevitabil va păli în timp?

Cine cunoaște complexitatea și marile direcții în care decurg în prezent negocierile pentru noul cadru financiar multianual 2028-2034, știe spre ce ne îndreptăm. Vechile politici, coeziunea printre ele, își trăiesc ultima etapă în forma actuală. Foarte probabil, următorul ciclu bugetar de 7 ani va fi ultimul în care vom mai beneficia de fonduri mari de coeziune, aceste politici intrând într-un proces accelerat de MODERNIZARE și trecând treptat spre mecanismul competitivității. «Beneficiul net», diferența între ce primim și ce plătim în raport cu bugetul UE, se va reduce substanțial în deceniile viitoare. Dacă nu explicăm asta din timp oamenilor și amânăm momentul, în speranța că o vor face alții în locul nostru, pentru a nu ne afecta suportul electoral, ne furăm singuri căciula pe termen lung”, subliniază Valentin Naumescu.

Acesta menționează că sunt state în regiunea noastră, fost comuniste, care ies încă din viitorul buget multianual din categoria net beneficiare și intră în categoria net contributoare. „Este asta o tragedie pentru ele? Nu, dimpotrivă, este semnul cel mai clar al dezvoltării și maturizării lor economice, sociale, de infrastructură în cadrul UE, al succesului și intrării lor în «liga» țărilor care beneficiază altfel de pe urma prezenței în UE. La urma urmei, există state care au fost de la începutul UE doar contributori neți și le-a fost foarte bine în UE, profitând la maxim de instrumentele și politicile europene, chiar dacă au plătit la bugetul UE mai mult decât au primit”.

„În ansamblu, toate țările membre ale UE sunt însă mult mai bogate și mai dezvoltate astăzi decât înainte de aderarea lor la UE. Niciuna nu a sărăcit! Iar experiența ratată a Brexitului arată, prin exemplul contrar aderării, că iluziile prosperității prin ieșire s-au spulberat în mai puțin de 10 ani, și asta în cazul unei țări impresionante, cu incredibile resurse, al unei economii și societăți tradițional dezvoltate. Două treimi din cei care au votat pentru Brexit regretă votul și recunosc că nu a mers așa cum au crezut.

…Dar electoratul din România dă semne că este mai inteligent decât cred uneori aleșii săi. Într-un sondaj recent, nu doar că 73% dintre români sunt pro-UE, dar majoritatea cred că principalul rol al UE este să ne PROTEJEZE de crizele din jur, de amenințările regionale și globale, chiar de derapajele și abuzurile posibile ale guvernării.

Cu alte cuvinte, sunt mult mai importante libertatea, democrația, statul de drept, securitatea garantată de Tratatele UE, oportunitățile de dezvoltare și de prezență pe piața unică europeană, valorile comune, practicile și normele bunei guvernări, transparența la care te obligă UE în procedurile administrative, drepturile și libertățile cetățenilor sau pur și simplu privilegiul de a locui într-un «cartier» select al lumii, cu vecini civilizați, în care poți să circuli liber și fără frica bătăușilor și invadatorilor de la Răsărit, să înveți, să creezi, să îți fructifici potențialul individual, să te bucuri de drepturi egale și de egalitatea de șanse fără să cazi însă în capcana iluziilor socialiste.

Este suficient să privim în jurul granițelor României, către țările care nu au avut șansa istorică a aderării la UE (și la NATO), pentru a înțelege că beneficiile apartenenței la acest club al dezvoltării, securității și libertăților garantate sunt mai importante decât fondurile europene în sine (și ele au fost importante).
UE nu mai trebuie prezentată și explicată societății și electoratului doar ca o «pușculiță de bani» pentru România. Este mult mai importantă și mai benefică decât atât. Ar trebui să începem să cultivăm, cu toții care ne simțim responsabili pentru viitorul României, de la oameni politici la profesori și de la intelectuali publici la jurnaliști (unii o fac deja, felicitări!) un nou discurs despre relevanța Uniunii Europene pentru România. Avem atât de multe lucruri bune de spus în acest sens!”, încheie Valentin Naumescu.