Șefii din Jandarmerie acuzați de fraudarea unor concursuri scapă de dosar / Judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea rechizitoriului / Dosarul a stat 3 ani și 7 luni la camera preliminară

Șefii din Jandarmerie acuzați de procurorii militari ai DNA de constituirea unui grup infracțional pentru fraudarea unor concursuri de ocupare a unor posturi vacante au scăpat de dosar, după ce Camera preliminară a Curții de Apel București a decis anularea ordonanței de efectuare a urmăririi penale și toate actele de urmărire penală subsecvente și, în consecință, a constatat “neregularitatea rechizitoriului”.

În esență, decizia judecătorilor se bazează pe faptul că procurorii nu au dispus trecerea de la urmărirea in rem la urmărirea in personam în momentul în care existau probe și indicii temeinice din care rezulta comiterea activității infracționale.

“Suspiciunea, fără probe şi indicii cu privire la comiterea potenţială, posibilă, eventuală, a unor astfel de fapte şi aşteptarea săvârşirii prezumtivelor infracţiuni nu justifică prelungirea, peste termenul legal, a urmăririi penale in rem, cu privire la faptele pentru care existau suficiente probe cât să nască o suspiciune rezonabilă şi cu privire la care organele de urmărire penală erau obligate a efectua o urmărire penală in personam, cu acordarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute de lege)”, potrivit încheierii judecătorilor.

“Prin urmare, din simpla lectură a actelor de urmărire penală care atestă că, inclusiv în data de 11.10.2021, când a avut loc extinderea in rem (nu şi efectuarea in personam faţă de suspecţi), organele de urmărire penală arată expres că sunt probe și indicii temeinice din care rezulta comiterea activității infracționale, astfel încât rezultă, fără dubiu, că, amânând acest moment până la data de 5.11.2021 (timp în care au continuat să efectueze cercetarea penală) organele de urmărire penală și-au încălcat obligația procedurală pozitivă de a dispune efectuarea urmăririi penale față de suspect la momentul la care aveau suficiente probe pentru a reține o bănuială rezonabilă”, argumentează judecătorii.

“Curtea constată că există o încălcare certă a dispoziției art. 305 alin. 3 Cod procedură penală, astfel încât se impune concluzia conform căreia ordonanța de efectuare a urmăririi penale faţă de suspecți (actualmente inculpații trimiși în judecată în cauză), care nu a fost emisă în data de 6.04.2021 sau imediat după această dată, ci în data de 5.11.2021,  este lovită de nulitate relativă, care operează în condiţiile art. 282 Cod procedură penală, respectiv în condiţiile producerii unei vătămări care nu poate fi înlăturată. Curtea constată că vătămarea produsă de nerespectarea art. 305 alin. 3 Cod procedură penală este, în esenţă, privarea persoanelor acuzate de dreptul de a cunoaşte acuzaţiile ce le sunt aduse şi de toate garanţiile procesuale de care s-ar fi bucurat în condiţiile în care organele de urmărire penală le-ar fi adus la cunoştinţă faptul că sunt acuzate de comiterea unor infracţiuni, de îndată ce au avut o bănuială rezonabilă în aceste sens”, se mai arată în încheiere.

Decizia completului de cameră preliminară al Curții de Apel București, Secția Penală:

• “În baza art. 425 ind. 1 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite contestaţiile formulate de inculpaţii Corcodel Marian, Guriță Valerică, Lefter Viorel Călin, Roșu Gigliola-Nicoleta, Rușanu Petruț-Daniel, Todoran Radu-Gabriel şi Stănică Ionuț împotriva încheierii din 02.03.2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București – Secţia I Penală, în dosarul nr.37766/3/2021/a1, încheiere pe care o desființează integral.
• În baza art. 305 alin. 3, art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, anulează ordonanța din data de 5.11.2021 de efectuare a urmăririi penale în continuare față de suspecți și toate actele de urmărire penală subsecvente și, în consecință, în baza art. 327 lit. a, 328 alin. 1 Cod procedură penală, constată neregularitatea rechizitoriului.
• Exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale începând cu data de 7.04.2021 și dispune îndepărtarea lor fizică din dosar, precum ?i înlăturarea tuturor referirilor la aceste probe din cuprinsul actelor de urmărire penală și din cuprinsul rechizitoriului. În baza art. 327 lit. a, art.346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, restituie cauza la procuror, fiind inaplicabil termenul de 5 zile pentru regularizare, în condițiile în care neregularitatea rechizitoriului este subsecventă anulării actelor de urmărire penală.
• În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul avocaților din oficiu desemnați pentru asigurarea asistenţei juridice a inculpaţilor contestatori Guriţă Valerică, Rușanu Daniel Petruț, Corcodel Marian și Stanică Ionuț, precum şi pentru asigurarea asistenţei juridice a intimatei inculpate Mezdrea Silvia Florentina, se majorează în sensul dublării, conform art. 10 din Protocol şi se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei şi rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat pentru solu?ionarea prezentelor contesta?ii rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 20 mai 2025”.

Care erau acuzațiile procurorilor:

Mai mulți șefi din Jandarmerie și alți angajați ai instituției au fost trimiși în judecată la începutul anului 2022 de procurorii militari ai DNA care i-au acuzat de fapte de corupție. Concret, aceștia erau acuzați că au constituit un grup infracțional și au folosit informații care nu sunt destinate publicității pentru a obține bani sau alte bunuri și foloase.

Procurorii susțin că în perioada martie 2021 – aprilie 2021, două foste cadre militare, împreună Petruț-Daniel Rușanu ar fi constituit un grup infracțional organizat în vederea fraudării unor concursuri organizate la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pentru ocuparea unor funcții vacante deblocate din sursă internă, prin trecerea subofițerilor și a maiștrilor militari în corpul ofițerilor.

La această grupare ar fi aderat ulterior și ceilalți inculpați. De precizat este faptul că, la vremea respectivă, inculpatul Radu-Gabriel Todoran îndeplinea și funcția de președinte al comisiei de concurs fiind și cel care ar fi transmis membrilor grupului grilele de concurs și rezultatele corecte, susțineau procurorii DNA.

Astfel, în contextul menționat mai sus, inculpații Viorel Călin Lefter, Ionuț Stănică și Silvia-Florentina Mezdrea ar fi intrat în posesia grilelor de concurs și a răspunsurilor corecte, cu mențiunea că doar primii doi ar fi reușit să finalizeze cu succes operațiunea de fraudare fiind avansați ulterior la gradul de căpitan.

Cei trimiși în judecată erau Petruț Daniel Rușanu, colonel la data faptelor și inspector șef al IJJ Giurgiu, Radu Gabriel Todoran, șef al Direcției Resurse Umane al IGJR, Valerică Guriță, adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean (I.J.J.) Vaslui, Călin Viorel Lefter, căpitan în cadrul Bazei de Administrare și Deservire (B.A.D.) a Jandarmeriei Române, Ionuț Stănică, căpitan în cadrul Inspectoratului de Jandarmi al Județului (I.J.J.) Giurgiu, Silvia Florentina Mezdrea, plutonier adjutant în cadrul Inspectoratului de Jandarmi al Județului (I.J.J.) Giurgiu și două foste cadre militare.

Cum și-au motivat judecătorii decizia privind neregularitatea rechizitoriului

Inculpații au contestat încheierea din data de 02.03.2023, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București – Secţia I Penală.. Prin acesta încheiere, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală a respins, în baza art.345 alin.1 Cod procedură penală, ca neîntemeiate, cererile şi excepţiile formulate de inculpați.

La camera preliminară a Curții de Apel, însă, judecătorii au constatat că, prin motivele scrise sau exclusiv în cadrul dezbaterilor, contestatorii inculpați au invocat încălcarea dreptului la apărare prin neaducerea la cunoștință, de îndată, a acuzației penale.

“Spre  deosebire de criticile analizate anterior, Curtea constată că această critică este una îndreptățită”, se arată în încheierea obținută de G4Media.

“Astfel, Curtea constată o încălcare flagrantă a dispoziţiilor art. 305 alin. 3 Cod procedură penală, care stabileşte că, atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreunul din cazurile de la art. 16 alin. 1 Cod procedură penală, organul de cercetare penală/procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect”.

Argumentele judecătorilor de anulare a ordonanței de urmărire penală:

• prin reglementarea din cuprinsul art. 305 alin. 3 Cod procedură penală, legiuitorul stabileşte un moment procesual important care are semnificaţia formulării unei acuzaţii penale. De asemenea, doctrina (###### ######, Sinteze de procedură penală), relevă sensul autonom european al acestei noţiuni de acuzaţie penală, ca fiind acela în care, evaluând probele existente în cauză, procurorul sau, după caz, organul de cercetare penală are bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală; condiţia probei a fost prevăzută de legiuitor în scopul evitării formulării unor acuzaţii penale arbitrare, fără vreo bază factuală.
• Curtea constată că, încă de la momentul încheierii procesului-verbal de sesizare din oficiu, organele de urmărire penală au avut date suficiente din care să rezulte identitatea persoanelor pe care urmează să le cerceteze pentru comiterea de infracțiuni, de corupție și asimilate celor de corupție, în legătură cu concursurile organizate la nivelul Jandarmeriei ###### pentru trecerea în corpul ofițerilor.
• Totuși, Curtea învederează că, în conformitate cu art.305 alin.1 teza finală Cod procedură penală, chiar dacă, încă din momentul sesizării, sunt cunoscute sau indicate persoanele care ar fi săvârșit infracțiunea, începerea urmăririi penale in rem, adică cu privire la faptă, este obligatorie. Această dispoziție nu împiedică însă efectuarea subsecventă, de îndată, a urmăririi penale față de persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.305 alin.3 Cod procedură penală.
• Astfel, Curtea constată că, potrivit art.305 alin.3 Cod procedură penală, atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există unul dintre cazurile prevăzute la art.16 alin.1 Cod procedură penală, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect.
• Prin urmare, Curtea subliniază că, pentru continuarea urmăririi penale față de o persoană, este necesar ca organele de urmărire penală să își întemeieze bănuiala rezonabilă pe probe, nefiind suficiente datele sau informațiile. Prin urmare, condiția necesară, dar nu suficientă, pentru dispunerea continuării urmăririi penale față de suspect, rezidă în existența unor probe, cea de a doua condiție fiind existența unei bănuieli rezonabile. Curtea constată că, la momentul începerii urmăririi penale in rem și imediat subsecvent, organele de urmărire penală nu puteau dispune continuarea urmăririi penale faţă de suspecţi, pentru că nu dețineau probe cu privire la comiterea de infracțiuni, adică date și informații obținute prin mijloace de probă administrate, ci doar date și informații cu valoare de indicii.
• În acord cu dispoziţia legală, Curtea învederează că dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de suspect, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.77 Cod procedură penală şi art.305 alin.3 Cod procedură penală, constituie o obligaţie procedurală pozitivă a organului de cercetare penală/procurorului (aspect care rezultă şi din formularea textului de lege care arată că organul de urmărire penală „dispune” şi nu „poate dispune”) şi nu o facultate a acestuia, fiind reglementată în scopul asigurării unei garanţii efective a dreptului la apărare a persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale. Pentru determinarea momentului în care în sarcina organelor de urmărire penală se naște această obligație, este necesar, deci, să se stabilească care este momentul la care probele strânse în cauză au fost suficiente pentru a da naștere unei bănuieli rezonabile.
• Relevantă în acest sens este și Decizia Curții Constituționale nr.236 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.426 din 7 iunie 2016, paragrafele 52—57, prin care s-a constatat că procurorul este obligat ca, în momentul în care există indicii rezonabile că o persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, să dispună continuarea urmăririi penale față de acea persoană. Potrivit Curții, aceasta rezultă din folosirea de către legiuitor a verbului la modul imperativ „dispune”, iar nu „poate dispune”, astfel încât să se poată interpreta că există o facultate a procurorului de a amâna momentul începerii urmăririi penale in personam până la realizarea probațiunii necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea directă a acestei măsuri. În măsura în care, în dezacord cu aceste prevederi, procurorul nu respectă aceste exigențe, atunci, în cazul emiterii rechizitoriului, suspectul devenit inculpat poate supune cenzurii judecătorului de cameră preliminară verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, întrucât, potrivit art.342 și art.345 alin.(1) și alin.(2) din Codul de procedură penală, în procedura de filtru, judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea să constate nulitatea relativă și să excludă actele de urmărire penală și probele administrate cu încălcarea legii, care conferă, între altele, și un drept efectiv la apărare.
• Prin aceeaşi Decizie nr.### din 19 aprilie 2016, paragraful 58, Curtea Constituțională a mai constatat că prevederile art.282 alin.(1) din Codul de procedură penală stabilesc că încălcarea dispozițiilor legale determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. Curtea Constituțională arată că, de aceea, ori de câte ori toate sau majoritatea probelor din faza de urmărire penală au fost administrate numai în cursul urmăririi penale in rem,  se pot pune în discuție aspecte de aplicare a legii cu nesocotirea garanțiilor specifice dreptului la un proces echitabil, cum ar fi dreptul suspectului de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia, de a consulta dosarul, în condițiile legii, de a avea un avocat ales sau unul din oficiu, pentru cazurile de asistență obligatorie, de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri care țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei, de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege, de a fi informat cu privire la drepturile sale ori dreptul de a beneficia de alte drepturi prevăzute de lege. #### vreme, în funcție de particularitățile fiecărui caz, este dovedită privarea suspecților/inculpaților de drepturile conferite de Codul de procedură penală, fiindu-le grav afectat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, atunci probele și actele întocmite cu nerespectarea exigențelor legale pot fi înlăturate până la încheierea procedurii de cameră preliminară.
• În același sens este și literatura de specialitate (##### Kuglay, Răspunderea penală pentru malpraxis medical) în care s-a arătat că „suspiciune” nu înseamnă „certitudine”, certitudinea fiind condiţia pentru trimiterea în judecată, nu pentru urmărirea penală a unei persoane; astfel, în aceeaşi lucrare, se arată că standardul probator care reclamă acordarea dreptului la apărare unei anumite persoane (apărare ce începe chiar prin informarea ei că are loc o anchetă care vizează faptele sale) nu este convingerea, ci doar bănuiala că a săvârşit o anume infracţiune sau că o anume faptă a sa ar putea constitui infracţiune, cu condiţia ca o astfel de bănuială să aibă caracter rezonabil. Condiţia caracterului rezonabil este îndeplinită îndată ce o anume situaţie poate fi luată în considerare ca ipoteză de anchetă şi se impune a fi verificată. Ipoteza se poate dovedi finalmente neadevărată (aşadar, suspiciunea, neîntemeiată), caz în care nu se va trece la punerea în mişcare a acţiunii penale şi la trimiterea în judecată, ci suspectul va fi scos de sub acuzaţie prin clasare. Simpla posibilitatea ca o bănuială să nu se verifice nici nu o face nerezonabilă şi nici nu poate constitui temeiul pentru a întârzia, până ea devine o certitudine, acordarea calităţii de suspect.
• Prin urmare, în aceste coordonate stabilite de dispozițiile legale, precum și de jurisprudența Curții Constituționale și de doctrina relevantă, Curtea reține că, prin ordonanţa din data de 15.03.2021, s-a constatat că, prin procesul-verbal întocmit, organele de urmărire penală s-au sesizat, din oficiu, cu privire la ####### #### #######, ###### ###### ######, ###### ########, ####### ######, ######## ######, #### ######## ########, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, folosirea în mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la aceste informații săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, luare de mită, dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la aceste fapte. În esență, organele de urmărire penală aveau informații în sensul că inculpații obțin sume de bani și alte foloase din fraudarea examenului de promovare în corpul ofițerilor în cadrul Jandarmeriei ######, prin oferirea, contra acestor sume de bani și foloase, a subiectelor și a răspunsurilor aferente (prin rechizitoriu s-a dispus clasarea pentru infracțiuni de luare de mită, dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, însă suspiciunea, fără probe şi indicii cu privire la comiterea potenţială, posibilă, eventuală, a unor astfel de fapte şi aşteptarea săvârşirii prezumtivelor infracţiuni nu justifică prelungirea, peste termenul legal, a urmăririi penale in rem, cu privire la faptele pentru care existau suficiente probe cât să nască o suspiciune rezonabilă şi cu privire la care organele de urmărire penală erau obligate a efectua o urmărire penală in personam, cu acordarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute de lege).
• Prin ordonanța din data de 11.10.2021, s-a constatat expres că, pe parcursul efectuării urmăririi penale, au rezultat probe și indicii temeinice privind desfășurarea activității infracționale constând în constituirea unui grup infracțional organizat de către ######## ######, ###### ###### ######, #### ######## ########, în perioada martie 2021-aprilie 2021, în vederea fraudării concursului privind trecerea maiștrilor și subofițerilor în corpul ofițerilor organizat în perioada 02.03-01.04.2021, specialitatea resurse umane, grup la care au aderat ###### ########, ####### #####, ###### ###### ##### și ####### ###### ########## și, în consecință, s-a extins urmărirea penală pentru infracțiunile de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, folosirea în mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la aceste informații săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și constituirea unui grup infracțional organizat. Totuşi, acestea erau chiar faptele care au formează obiectul începerii urmăririi penale in rem.
• Ulterior, la data de 5.11.2021, s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecţii pentru cu privire la care, anterior, la data de 11.10.2021, organele de urmărire penală au atestat că au rezultat probe și indicii temeinice privind desfășurarea activității infracționale.
• Prin urmare, din simpla lectură a actelor de urmărire penală care atestă că, inclusiv în data de 11.10.2021, când a avut loc extinderea in rem (nu şi efectuarea in personam faţă de suspecţi), organele de urmărire penală arată expres că sunt probe și indicii temeinice din care rezulta comiterea activității infracționale, astfel încât rezultă, fără dubiu, că, amânând acest moment până la data de 5.11.2021 (timp în care au continuat să efectueze cercetarea penală) organele de urmărire penală și-au încălcat obligația procedurală pozitivă de a dispune efectuarea urmăririi penale față de suspect la momentul la care aveau suficiente probe pentru a reține o bănuială rezonabilă.
• Astfel, întrucât determinarea cu precizie a momentului la care se poate vorbi de o acuzație în materie penală este deosebit de importantă, Curtea trebuie să stabilească care este momentul la care organele de urmărire penală au avut probe din care era rezonabil să rezulte o ipoteză verosimilă de anchetare a inculpaților pentru infracțiunile ce formează obiectul judecății în prezenta cauză, standardul la care urmează a se raporta judecătorii de cameră preliminară fiind acela al unui observator independent și imparțial. Or, analizând, potrivit acestui standard, complexitatea activității infracționale imputate inculpaților, inclusiv prin raportare la numărul relativ mic de inculpați, inclusiv prin necesitatea de coroborare a probelor obținute prin diverse procedee probatorii și prin utilizarea unor metode speciale de cercetare și supraveghere, Curtea constată că, în condițiile supravegherii tehnice dispuse în cauză, și, în condițiile supravegherii operative (filaj), ambele pe parcursul  întreg al desfășurării activității infracționale, imediat după epuizarea activității infracționale, la data de 1.04.2021, s-au relevat probe cu privire la comiterea de infracțiuni de către persoanele indicate în procesul-verbal de sesizare și în ordonanța de începere a urmăririi penale in rem, cu privire la fapte, iar infracțiunile erau tocmai cele avute în vedere în debutul urmăririi penale, elementele de noutate vizând persoanele care beneficiau de activitatea de fraudare a concursului de trecere a subofițerilor și maiștrilor militari în rândul ofițerilor.
• Prin urmare,  în mod cert, în perioada imediat subsecventă datei de 1.04.2021, (după redarea, în proces-verbal, la 1.04.2021, a convorbirii telefonice din data de 1.04.2021, de la ora 08.55, dintre ####### #### ####### și #### ######## ########, convorbire prin intermediul căreia ####### #### ####### transmite activitatea de elaborare a subiectelor de către comisia centrală de elaborare, respectiv, după redarea, la 06.04.2021, a convorbirilor telefonice din datele de 31.03.2021, ora 15.59 şi 01.04.2021, ora 07.46) se impunea, în baza caracterului imperativ al art. 305 alin. 3 Cod procedură penală, ca organele de urmărire penală să dispună prin ordonanță efectuarea urmăririi penale față de suspecți și, ulterior, prin ordonanță, extinderea urmăririi penale cu privire la fapte și persoane, pe fondul constatării unor date cu privire la participarea altor persoane, care nu erau implicate în activitatea infracțională reținută în ordonanța de începere a urmăririi penale, respectiv a beneficiarilor pretinsei activități infracționale, numiții ###### ###### #####, ####### ##### și ####### ###### ##########.
• Prin urmare, Curtea constată că există o încălcare certă a dispoziției art. 305 alin. 3 Cod procedură penală, astfel încât se impune concluzia conform căreia ordonanța de efectuare a urmăririi penale faţă de suspecți (actualmente inculpații trimiși în judecată în cauză), care nu a fost emisă în data de 6.04.2021 sau imediat după această dată, ci în data de 5.11.2021,  este lovită de nulitate relativă, care operează în condiţiile art. 282 Cod procedură penală, respectiv în condiţiile producerii unei vătămări care nu poate fi înlăturată. Curtea constată că vătămarea produsă de nerespectarea art. 305 alin. 3 Cod procedură penală este, în esenţă, privarea persoanelor acuzate de dreptul de a cunoaşte acuzaţiile ce le sunt aduse şi de toate garanţiile procesuale de care s-ar fi bucurat în condiţiile în care organele de urmărire penală le-ar fi adus la cunoştinţă faptul că sunt acuzate de comiterea unor infracţiuni, de îndată ce au avut o bănuială rezonabilă în aceste sens.
• Vătămarea, care rezidă în lipsa urmăririi penale (în condițiile în care o parte consistentă, cvasi integrală a probelor, a fost administrată, între data de 6.04.2021 și data de 05.11.2021, într-o urmărire penală clandestină) din perspectiva acuzaților, nu poate fi înlăturată prin readministrarea materialului probator în faza de judecată, dat fiind că faza de judecată nu poate suplini integral faza de urmărire penală, ci ar fi putut fi înlăturată dacă organele de urmărire penală ar fi readministrat probatoriul după efectuarea în continuarea a urmăririi penale față de suspecți. Mai mult, Curtea reține că, în condițiile în care informațiile care au stat la baza sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală au fost unele extrem de riguroase, referitoare la convorbiri prin intermediul telefoniei mobile, la convorbiri prin intermediul aplicației ”telegram”, la întâlniri și discuții nemijlocite între prezumtivii făptuitori, evidența cu care se impune existența, încă de la început, a ipotezei de anchetă privind pe inculpații ######## ######, ###### ###### ######, ####### #### #######, ###### ######## și #### ######## ########  justifică parțial criticile inculpaților contestatori care reclamă o neloialitate în efectuarea urmăririi penale prin tergiversarea momentului la care s-a continuat efectuarea urmăririi penale față de aceste persoane, ca suspecți, caz în care sancțiunea incidentă ar fi nulitatea absolută și nu cea relativă.
• Menținând analiza din perspectiva nulității relative, Curtea învederează că, întrucât nulitatea produce efecte de iradiere, urmare a anulării ordonanţei de continuare a efectuării urmăririi penale  faţă de suspecți, se impune şi anularea ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă aceștia, precum şi constatarea neregularităţii rechizitoriului, dat fiind că nu pot fi inculpate şi trimise în judecată persoane, fără ca acestea, anterior, să dobândească, în mod legal, calitatea de suspect. Curtea învederează că nu este posibilă regularizarea rechizitoriului, dat fiind că, în activitatea de regularizare, nu s-ar putea emite o ordonanță de efectuare a urmăririi penale în continuare față de suspecți și o ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale față de inculpați, cu toate consecințele subsecvente, implicând readministrarea probatoriului şi, eventual, administrarea de probe noi, astfel încât restituirea cauzei la procuror se impune în mod direct, fără a mai cere acestuia să regularizeze în termen de 5 zile rechizitoriul, obligație căreia nu ar fi posibil să i se conformeze.
• De asemenea, subsecvent anulării actelor de urmărire penală efectuate după data de 6.04.2021 şi ca efect al acestei anulări, se va dispune şi excluderea probelor administrate între data de 6.04.2021 şi data rezolvării cauzei de către procuror (nu se poate reține o legalitate a administrării probatoriului între data de 5.11.2021 și data rezolvării cauzei de procuror, în condițiile anulării actelor de urmărire penală din precedent), cu precizarea că, privitor la declarația dată, în calitate de martor, de inculpatul  ####### #### #######, față de dispozițiile art. 118 Cod procedură penală și față de considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 236/2020, se impune excluderea acesteia în mod direct, ca urmare a decelării unui element de neloialitate, în contextul în care, având toate elementele care cristalizau necesitatea atribuirii calității de suspect numitului ####### #### #######, organele de urmărire penală au procedat la audierea acestuia în calitate de martor, fiind încălcat astfel privilegiul împotriva autoincrimnării, ca și componentă esențială a prezumției de nevinovăție.
• În consecință, în baza art.4251 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite contestaţiile formulate de inculpaţii ######## ######, ###### ########, ###### ###### #####, #### ########-########, ###### ######-######, ####### ####-####### şi ####### ##### împotriva încheierii din 02.03.2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București – Secţia I Penală, în dosarul nr.#####/3/2021/a1, încheiere pe care o va desființa integral.
• În baza art. 305 alin. 3, art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, va anula ordonanța din data de 5.11.2021 de efectuare a urmăririi penale în continuare față de suspecți, precum și toate actele de urmărire penală subsecvente și, în consecință, în baza art. 327 lit. a,  328 alin. 1 Cod procedură penală, va constata neregularitatea rechizitoriului, dat fiind că nu poate fi întocmit decât cu privire la persoane care au dobândit calitatea de inculpați.
• Va exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale, începând cu data de 7.04.2021, și va dispune îndepărtarea lor fizică din dosar, precum și înlăturarea tuturor referirilor la aceste probe din cuprinsul actelor de urmărire penală și din cuprinsul rechizitoriului, întrucât aceste probe nu pot fi utilizate decât în contextul readministrării lor în condiții de respectare a dreptului la apărare.
• În baza art. 327 lit. a, art.346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, va restitui cauza la procuror, fiind inaplicabil termenul de 5 zile pentru regularizare, în condițiile în care neregularitatea rechizitoriului este subsecventă anulării actelor de urmărire penală (în acelaşi sens fiind şi jurisprudenţa naţională: ÎCCJ, Secţia penală, completul de 2 judecători, încheierea penală nr. ### din 24.03.2021; Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, încheierea nr. ###/CP/3.06.2022).
• În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, în considerarea numărului de termene acordate, se va admite cererea formulată de avocații din oficiu, astfel încât onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru asigurarea asistenţei juridice a inculpaţilor contestatori ###### ########, ###### ###### ######, ######## ###### și ####### #####, precum şi pentru asigurarea asistenţei juridice a intimatei inculpate ####### ###### ##########, se majorează în sensul dublării, conform art. 10 din Protocol, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei şi vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D I S P U N E:

• În baza art.4251 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală,  admite contestaţiile formulate de inculpaţii ######## ######, ###### ########, ###### ###### #####, #### ########-########, ###### ######-######, ####### ####-####### şi ####### ##### împotriva încheierii din 02.03.2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București – Secţia I Penală, în dosarul nr.#####/3/2021/a1, încheiere pe care o desființează integral.
• În baza art. 305 alin. 3, art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, anulează ordonanța din data de 5.11.2021 de efectuare a urmăririi penale în continuare față de suspecți și toate actele de urmărire penală subsecvente și, în consecință, în baza art. 327 lit. a,  328 alin. 1 Cod procedură penală, constată neregularitatea rechizitoriului.
• Exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale începând cu data de 7.04.2021 și dispune îndepărtarea lor fizică din dosar, precum și înlăturarea tuturor referirilor la aceste probe din cuprinsul actelor de urmărire penală și din cuprinsul rechizitoriului.
• În baza art. 327 lit. a, art.346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, restituie cauza la procuror, fiind inaplicabil termenul de 5 zile pentru regularizare, în condițiile în care neregularitatea rechizitoriului este subsecventă anulării actelor de urmărire penală.
• În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul avocaților din oficiu desemnați pentru asigurarea asistenţei juridice a inculpaţilor contestatori ###### ########, ###### ###### ######, ######## ###### și ####### #####, precum şi pentru asigurarea asistenţei juridice a intimatei inculpate ####### ###### ##########, se majorează în sensul dublării, conform art. 10 din Protocol şi se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei şi rămân în sarcina statului.
• În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea prezentelor contestații rămân în sarcina statului.”