Rusia și China, marile absente de la summitul global pentru climă COP26

Analiză Euronews, preluată de Rador:

L-au redenumit deja summitul decisiv asupra viitorului planetei noastre. Soarta umanității va depinde de Conferința Națiunilor Unite privind clima de la Glasgow, dar la masa discuțiilor cântăresc foarte mult unele absențe. Președinții unor țări precum Rusia, China și Brazilia au decis să nu participe la COP26, deși guvernele Moscovei și Beijingului sunt invitate să joace un rol cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice.

În mesajul video trimis la summit, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că, pentru a urmări construirea unei economii cu emisii zero până în 2060, Rusia se va baza pe resursele ecosistemelor forestiere și pe capacitatea lor semnificativă de a absorbi dioxidul de carbon pentru a produce oxigen. La urma urmei, a adăugat Putin, țara deține aproximativ 20% din pădurile lumii.

În câteva cuvinte, cei doi giganți par să-și rezerve dreptul pentru o tranziție mai lentă. Președintele Xi Jinping, care nu a părăsit deloc China de la începutul pandemiei, a trimis numai o scrisoare. Cuvinte pline de bune intenții, dar fără mari promisiuni.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Din informațiile noastre, organizatorii conferinței nu au oferit posibilitatea de a participa la eveniment prin legătură streaming. Președintele Xi Jinping a trimis un discurs scris la summitul despre climă al Națiunilor Unite, care reflectă dorința Beijingului de a coopera cu toate țările pentru apărarea climei și pentru salvarea Pământului”, a subliniat Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

De fapt, aparenta lipsă de entuziasm din partea Beijingului și a Moscovei în lupta împotriva schimbărilor climatice este pusă pe seama daunelor cauzate de pandemie economiilor lor. Două sisteme care, în moduri diferite, depind de utilizarea combustibililor fosili.

În 2019, emisiile totale de gaze cu efect de seră atinseseră un nou maxim de 59,1 gigatone de CO2 echivalent, iar sectoarele producției de energie și transporturilor erau responsabile pentru aproximativ jumătate din emisiile naționale de gaze care alterează clima.

Potrivit raportului Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, China a fost și rămâne lider mondial în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, cu o marjă amplă în comparație cu Rusia, a cincea, după Uniunea Europeană și India, în timp ce Statele Unite rămân tot printre primele locuri în ceea ce privește emisiile pe cap de locuitor.

După cum precizează comunicatul din 18 decembrie 2020, la acea dată UE a trimis propriul CDN către UNFCCC, care conține obiectivul actualizat și consolidat de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile din 1990.

Potrivit raportului ONU privind schimbările climatice, pentru cele 113 țări cu date actualizate, se așteaptă o scădere a emisiilor cu 12% în 2030 față de 2010. Un pas important către reducerile identificate de grupul interguvernamental privind schimbările climatice, care a estimat că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius necesită o reducere cu 45% a emisiilor de CO2 până în 2030 sau o reducere cu 25% până în 2030 pentru a limita încălzirea la 2 grade Celsius. Dacă acest termen nu va fi stabilit, emisiile vor putea crește și mai mult, până la 16% până în 2030.

Traducerea Rador: Oana Avram / sursa foto: Pixabay