Rusia, în cruciadă politică împotriva unei mișcări sataniste imaginare. Decizie propagandistică a Kremlinului

Curtea Supremă a Rusiei a interzis miercuri „mișcarea satanistă internațională”, care nu a existat niciodată. O decizie similară interzicerii, în 2023, unui grup LGBTQ+ imaginar. Potrivit experților, această nouă cruciadă antisatanism servește atât propagandei rusești la nivel internațional, cât și obiectivelor sale de represiune internă, arată o analiză France24, via Rador.

Această decizie reprezintă o „victorie în lupta eternă a binelui împotriva răului” și va permite urmărirea penală a adepților acestei mișcări acuzați că propovăduiesc „principiile generale ale satanismului” și organizează „ritualuri oculte”, a declarat biroul procurorului general rus.

Doar că această „victorie” juridică a venit în detrimentul unui grup care nu există. Mai multe instituții media independente și organizații non-guvernamentale, precum Meduza și Department One, au subliniat că nu există dovezi ale vreunei „mișcări sataniste internaționale” active în Rusia.

S-a mobilizat Curtea Supremă a Rusiei degeaba? La fel ca şi Parlamentul (Duma). Un comitet de lucru reunește din iulie 2024 parlamentari, clerici și propagandiști ai statului pentru a discuta despre cea mai bună modalitate de a combate amenințarea satanistă, potrivit „Novaya Gazeta”, o publicație rusească independentă.

Ofensiva împotriva acestei presupuse armate a lui Lucifer în Rusia a mobilizat chiar și cele mai înalte eșaloane ale Bisericii Ortodoxe Ruse. „Kiril, Patriarhul Moscovei, a cerut personal interzicerea acestei mișcări”, spune Jenny Mathers, specialistă în Rusia la Universitatea din Aberystwyth (Țara Galilor).

Așadar, Rusia ar putea fi adepta celebrului citat al lui Kevin Spacey din „Usual Suspect” în care personajul asigură că „cel mai mare truc pe care l-a făcut vreodată Diavolul a fost să facă lumea să creadă că nu există”… Dar în realitate, spune Sergueï Katsubaa, specialist în drepturile omului și regimuri autoritare la University College Dublin, această decizie reprezintă mai ales „o dezvoltare coerentă [a jurisprudenței Curții Supreme a Rusiei, n. red.]”.

Nu este o coincidență, de altfel, că judecătorul care a prezidat decizia Curții Supreme, Oleg Nefedov, este și cel care a decis, în 2023, să interzică la fel de inexistenta „mișcare LGBTQ+ international”. Înainte de aceasta, autoritățile ruse interziseseră și grupul AUE („Arestantsky. Uklad. Edin” sau „Închisoare. Ordine. Universal”) în 2020 – „o mișcare informală legată de o subcultură născută în închisorile rusești”, precizează Sergueï Katsuba.

Potrivit acestui expert, toate aceste grupuri au un lucru în comun: acela de a aparține „categoriei ‘viciilor’ pe care regimul rus pretinde că le combate pentru a-și crea o imagine de superioritate morală”.

A face din satanism marele ticălos al momentului corespunde astfel nevoii „autorităților ruse de a întruchipa amenințarea împotriva căreia se apără Kremlinul”, consideră Stephen Hall, specialist în Rusia la Universitatea din Bath. A te prezenta drept campionul valorilor conservatoare e bine, dar a avea un dușman de învins e şi mai bine.

Alegerea figurii diavolului răspunde și unei preocupări pentru eficiență. „Avantajul satanismului este că se adresează multor oameni”, explică Niels Drost, specialist în probleme de securitate rusă la Clingendael Institute, Institutul neerlandez de relații internaționale.

Satanismul a devenit un fel de categorie generală care permite Kremlinului să pună laolaltă tot „răul” care vine din Occident și din Ucraina. Astfel, „când parlamentul rus a dezbătut legea ‘împotriva propagandei gay’ în 2022, deputații au stabilit o legătură directă între homosexualitate și satanism”, subliniază Sergueï Katsuba.

La începutul invadării la scară largă a Ucrainei, războiul „a fost adesea justificat de lupta necesară împotriva unui regim ucrainean descris ca  neonazist, dar, în timp, propaganda rusă a caracterizat din ce în ce mai mult forțele occidentale și ucrainene drept satanice”, explică Niels Drost.

Chiar dacă asta înseamnă să amestece nazismul și satanismul. În timpul lucrărilor pregătitoare din Dumă, deputații au arătat înregistrări video care dovedeau, chipurile, că membrii Brigăzii Azov, descriși în Rusia drept neonazisti, se angajau în „ritualuri oculte”, notează „Moscow Times”, un site independent de știri rusești în limba engleză.

Prin urmare, decizia Curții Supreme are „valoare simbolică” pentru a servi propagandei Kremlinului, consideră Sergueï Katsuba. Dar „permite și întărirea represiunii interne”, asigură Niels Drost. Într-adevăr, dacă „mișcarea satanistă internațională” nu există, „oameni foarte reali din Rusia vor fi victime ale acestei legi”, avertizează Sergueï Katsuba.

Pentru a face acest lucru, autoritățile ruse au urmat aceeași rețetă ca și în cazul interzicerii „mișcării LGBTQ+international”. Prin vizarea unei organizații care nu există, își oferă un avantaj: în Rusia este imposibil să conteşti interzicerea unui grup, deoarece „singurii oameni care se pot opune sunt cei care îi aparțin”, notează Jenny Mathers.

Apoi, la fel ca în cazul „mișcării LGBTQ+”, Curtea Supremă are grijă să nu definească satanismul. „Este un termen foarte vag, care va permite Kremlinului să folosească termenul de satanist extremist după cum consideră de cuviință și să acuze pe cine dorește”, avertizează Stephen Hall.

Cei care sunt astfel vizați riscă mult. „Participarea la o organizație extremistă este o infracțiune pedepsită cu până la șase ani de închisoare, iar pentru arborarea de simboluri extremiste sunt prevăzute amenzi”, rezumă Sergueï Katsuba.

Printre victime pot exista și daune colaterale. În baza interdicției impuse „mișcării LGBTQ+ international”, platformele de video la cerere au fost amendate drastic pentru că au difuzat în direct Jurnalul lui Bridget Jones: Vârsta rațiunii, care prezintă o scenă în care două femei se sărută.

În cazul satanismului, ONG-ul Department One sugerează că autoritățile ar putea viza trupe heavy metal „unde temele ocultei și sataniste sunt populare”.

Este imposibil de știut, în plus, ce simboluri vor considera autoritățile „sataniste”. Și aici, Curtea Supremă are grijă să nu ofere detalii. „Va trebui să așteptăm între 12 și 18 luni pentru a avea o imagine mai clară a jurisprudenței în această chestiune”, estimează Sergueï  Katsuba.

„Va fi suficient să postezi online un comentariu pozitiv despre o trupă rock cunoscută pentru că jonglează cu imaginea satanistă pe scenă? Dar ce să zici de un canal care decide să difuzeze un film de groază cu o sectă satanistă? Incertitudinea va „genera frică și autocenzură. Și exact asta își doresc regimurile autoritare, pentru că face populația mai ușor de controlat”, conchide Sergueï Katsuba.

Autor: Sébastian Seibt. Traducere Rador: Gabriela Sîrbu