G4Media.ro

Rusia a forțat peste 14 milioane de oameni să-și părăsească locuințele din…

sursa foto: Info Sud-Est/ Adrian Anton

Rusia a forțat peste 14 milioane de oameni să-și părăsească locuințele din Ucraina. Polonia, Cehia și România – printre țările cu cel mai mare număr de refugiați de război – New York Times

Analiză The New York Times, preluată de Rador:

Cele opt luni de război ale Rusiei în Ucraina au creat deja cea mai gravă și mai rapidă criză a refugiaților din ultimele decenii. Dar Organizația Națiunilor Unite (ONU) și organizațiile umanitare avertizează că, în estul și în sudul țării, Moscova și-a intensificat atacurile, vizând centralele energetice și alte sectoare din infrastructură, iar iarna care se apropie și temerile legate de un posibil atac nuclear ar sili tot mai mulți ucraineni să-și părăsească locuințele în lunile următoare.

Începând din luna februarie, când Rusia și-a lansat invazia, peste 14 milioane de oameni și-au părăsit locuințele, dintre care 7,8 milioane și-au găsit refugiul în afara Ucrainei. În zonele mai îndepărtate de linia frontului, peste 6 milioane de oameni s-au strămutat în alte regiuni din Ucraina, dar tot mai mulți sunt expuși în fața atacurilor ruse care au perturbat furnizarea curentului electri și a apei, creând noi probleme într-o perioadă în care temperaturile încep să scadă.

Deși pericolul imediat al unei eventuale cuceriri a Kievului și Harkovului, cel de-al doilea mare oarș al Ucrainei, a trecut, iar mulți oameni au revenit în locuințele lor, numărul persoanelor dislocate continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent. Potrivit unor informații ale ONU, chiar din prima lună a războiului, aproximativ 10,5 milioane de oameni au plecat din cauza războiului. Dar, în ultmele săptămâni, barajele Rusiei, prin atacuri cu rachete și prin lansarea dronelor, au evidențiat faptul că în Ucraina nu mai există niciun loc sigur.

Miercuri, șeful Comisiei ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că numărul de 14 milioane de refugiați, siliți să-și părăsească locuințele, reprezintă “cea mai rapidă și mai mare strămutare de oameni din ultimele decenii”. Înaintea declanșării războiului, populația era de 44 milioane de oameni.

“Organizațiile umanitare și-au sporit mult reacția, dar trebuie făcut mult mai mult, începând cu încetarea acestui război aberant”, a spus Grandi.

“Din nefericire, vedem tocmai contrariul”, a mai adăugat el, “Iar distrugerile pe care atacurile le provoacă asupra infrastructurii civile, distrugeri care continuă chiar și în acest moment, fac ca reacția umanitară să devină rapid o picătură într-un ocean de nevoi”.

Săptămâna trecută, un înalt oficial ucrainean a declarat că oamenii nu ar trebui să se întoarcă la casele lor. În ultimele săptămâni, atacurile Rusiei au distrus cel puțin 40% din infrastructura energetică a Ucrainei de primă importanță, potrivit declarațiilor unor oficiali ucraineni. La nivel național, alimentarea cu energie a ajuns pe punctul de stopare, iar oficialii au impus raționalizarea necesară penru a împiedica un colaps total.

Potrivit declarațiilor unor oficiali locali, în zorii zilei de joi, rachetele rusești au provocat și mai multe pagube, atacând infrastructura de aliemnare cu energie și apă di Krivii Rih, un oraș din sudul țării.

La toate astea s-au adăugat și avertismentele potrivit cărora Rusia ar putea recurge la niște mijloace neconvenționale, inclusiv la arme tactice nucleare or, asta a sporit îngrijorarea. În această săptămână, oficialii din Kiev au spus că, în eventualitatea unui atac nuclear, pregătesc peste 400 de adăposturi.

Dar nu toată lumea poate alege să părăsească regiunea. În regiunile ocupate de ruși din estul și din sudul țării, aproape toate căile de acces spre teritoriile controlate de ucraineni au fost blocate.

În Zaporijia, o regiune din sudul țării, există un singur drum prin care oamenii din toate cele patru regiuni ocupate de forțele ruse pot trece peste linia frontului. Luni de zile, mii de oameni au reușit s[ iasă din teritoriile ocupate folosind această rută.

Dar după ce, în septembrie, Moscova a anunțat anexarea ilegală a teritoriilor ocupate, rușii au permis unui număr tot mai mic de persoane să treacă prin punctele de control. Totodată, forțele ruse și-au grăbit demersurile vizând strămutarea forțată a civililor din sudul Ucrainei, pe măsură ce ele își întăresc pozițiile și transferă soldați în casele abandonate, după cum afirmă o serie de oficiali și de localnici ucraineni.

Recent, Hans Kluge, directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, a avertizat că „problemele legate de apropierea iernii și recenta întețire a luptelor ar putea provoca o creștere semnificativă a acestor strămutări, anticipându-se că între 2 și 3 milioane de oameni s-ar putea strămuta pe teritoriul Ucrainei, provocând totodată un nou exod de refugiați în țările vecine”.

Polonia a primit mai mulți refugiați decât oricare altă țară, aproape 1,5 milioane de ucraineni fiind înregistrați ca refugiați, după cum reiese din cifrele furnizate de ONU. Peste 450000 de refugiați sunt înregistrați în Republica Cehă, iar un număr mai mic de oameni s-au refugiați în alte țări europene, precum Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria. (Traducerea: Alexandru Danga)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

2 comentarii

  1. Fereasca Dumnezeu de razboi si le doresc tutuor refugiatilor sanatate si numai bine si sa-i ajute Dumnezeu. Dar legat de ajutorul dat lor, daca tot vorbim de asta la nivel de tari, din Martie tot Polonia…Polonia…Polonia! Noi organizam baze si centre de concentrare a materialelor, medicamentelor, noi intre noi le oferim sprijin logistic adica „take the train to Bucharest from here” etc…si nu o facem pentru CNN. O facem pentru ca suntem oameni. Dar cumva, nu stiu, parca ai vrea daca tot e sa se vorbeasca de refugiati, sa-ti fie si tie recunoscute meritele. Nu cred ca tot ce facem merita o singura mentiune, la final la capitolul „si altii”. Pacat.

    • Faptele bune nu au nevoie de laudă. Pe de altă parte cred cu tărie că trimiterea la Moscova a rusofonilor din Donețk, Lugansk, Zaporoja, Herson, Kaliningrad, Karelia, Transnistria, Crimeea și Gagauzia, ar duce la sfârșitul războiului.