Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Comisia Europeană a publicat miercuri versiunea finală a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de inteligența artificială, anunță Mediafax.
Documentul explică modul în care companiile și organizațiile vor trebui să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI).
Potrivit Executivului european, începând cu 2 august 2026, conținutul creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale va trebui etichetat clar în anumite situații, pentru a reduce riscul de înșelăciune și manipulare.
Noile reguli vizează în special deepfake-urile – imagini, înregistrări audio sau videoclipuri generate ori modificate astfel încât să pară autentice – precum și anumite texte generate sau manipulate de AI, care informează publicul asupra unor subiecte de interes public.
„Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare”, au explicat reprezentanții Comisiei Europene.
Regulile prevăd, de asemenea, că utilizatorii trebuie informați atunci când interacționează cu un sistem AI interactiv, cum ar fi un chatbot.
Codul publicat de Comisie stabilește măsuri tehnice pentru furnizorii de sisteme AI generative, precum ChatGPT, Gemini sau alte platforme similare.
Acestea vor trebui să introducă marcaje care pot fi citite automat de alte sisteme și care permit identificarea conținutului generat artificial. Documentul vorbește despre utilizarea metadatelor, a filigranelor digitale („watermarks”) și a altor mecanisme de detectare care să permită verificarea originii unui text, a unei imagini, a unui fișier audio sau a unui videoclip.
Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi utilizate pentru marcarea conținutului generat de AI.
Codul prevede și o excepție importantă pentru publicațiile care folosesc instrumente AI în procesul editorial. Astfel, obligația de etichetare a textelor generate sau manipulate de AI nu se aplică publicațiilor care au trecut printr-un proces de revizuire umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială.
Cu alte cuvinte, textele generate cu ajutorul AI nu trebuie etichetate dacă sunt verificate de oameni înainte de publicare și publicate de o redacție sau de o organizație care își asumă conținutul.
Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații și reprezentanți ai industriei, mediului academic, societății civile și sectorului public.
Aderarea la cod este voluntară, însă obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială sunt obligatorii. Organizațiile care aleg să semneze documentul vor putea folosi măsurile prevăzute de acesta pentru a demonstra mai ușor că respectă legislația europeană.
Potrivit experților care au elaborat codul, regulile de transparență sunt necesare deoarece devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial. Chiar dacă inteligența artificială oferă numeroase beneficii, dezvoltarea sa rapidă poate amplifica riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității, iar noile reguli ajută utilizatorii să identifice mai ușor conținutul generat de AI.