G4Media.ro

Românii au cumpărat 2.285 de autoturisme ecologice, în primele cinci luni ale…

sursa foto: Pixabay

Românii au cumpărat 2.285 de autoturisme ecologice, în primele cinci luni ale acestui an, peste 1.800 de unităţi fiind hibrid

Numărul autoturismelor „verzi” comercializate în România, în primele cinci luni ale anului, a ajuns la 2.285 de unităţi, în creştere cu 69% faţă de acelaşi interval din 2018, arată statistica Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultată de Agerpres.

Conform datelor de specialitate, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, s-a situat, în perioada de referinţă, la 3,4%, faţă de 2,3% cât se înregistra în intervalul ianuarie – mai 2018

Din totalul vânzărilor de maşini prietenoase cu mediul, înregistrat în primele cinci luni, 1.814 unităţi au fost autoturisme hibrid, în creştere cu 71% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, 379 de unităţi erau 100% electrice (+149,3%), iar 92 de unităţi făceau parte din categoria plug-in (-34,3%).

Statistica APIA relevă faptul că, în luna mai 2019, au fost comercializate 863 de autoturisme eco, în creştere cu 86,4% comparativ cu luna anterioară, când s-au vândut 463 de unităţi.

Potrivit datelor producătorilor şi importatorilor de automobile, în topul celor mai comercializate autoturisme full electrice, în primele cinci luni ale anului, primul loc a fost ocupat de Nissan – cu 119 unităţi (faţă de 3 exemplare înregistrate în anul precedent), urmat de Renault – cu 81 de unităţi (+406,3%), Volkswagen (67 de exemplare, +86,1%), smart (59 de unităţi, +15,7%), BMW (40 de unităţi, +14,3%), Jaguar (9 exemplare faţă de niciunul în primele cinci luni din 2018), Audi (două unităţi faţă de niciuna în anul precedent) şi Mercedes Benz (1).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 1.611 unităţi, Lexus (82), Honda (32), Ford (30), Kia (26), Hyundai (16), Suzuki (14) şi Land Rover (3).

De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi – cu 30 de exemplare, urmată de Volvo – cu 28 de unităţi, Land Rover (20), BMW (7), Mini (4), Mercedes-Benz (2) şi Porsche (1).

Persoanele fizice se pot înscrie la ediţia a 15-a Programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus” începând din data de 12 aprilie, iar bugetul prevăzut în acest an se ridică la 350 de milioane de lei.

Şi în 2019, prima de casare la Rabla Clasic rămâne 6.500 lei, la care se poate acumula în funcţie de motoare, un ecobonus de 1.000 de lei, sau de 1.700 lei pentru cele hibrid. Totodată, se va menţine ecobonusul de 10.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini nepoluante, 100% electrice.

Date recente ale Ministerului Mediului arată că, la o lună de la lansarea ediţiei din 2019 a Programului Rabla Plus, numărul rezervărilor a ajuns la 222, iar alte 175 de dosare erau în analiză.

În 2018, numărul autoturismelor verzi (electrice, hibride şi plug-in) comercializate în România a fost de 4.572, în creştere cu 65,7% faţă de anul 2017. Din acest total, 3.585 de exemplare au fost vehicule hibrid (+59,8% faţă de 2017), 682 erau electrice 100% (+102,4%), iar 305 plug-in (+72,3%).

La finalul anului trecut, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, a fost de 2,9%, în timp ce, în aceeaşi perioadă din 2017, procentajul s-a situat la 2,1%.

Sursa foto: Pixabay

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Faceti o confuzie, aici e vorba de autoturisme electrice nu ecologice.

    Autoturismele electrice sunt mult mai putin ecologice (sau „verzi”) decat autoturismele bazate pe combustie interna. De la faptul ca generarea energiei (in mare parte inca din carbuni si pacura) la mare distanta si transportul ei e un proces foarte ineficient, ajungand pana la impactul ecologic al fabricarii bateriilor si al managementului deseurilor chimice dupa ce aceste baterii devin inutilizabile (5-10ani).

    • ba sunt si ecologice. hai sa facem un experiment: de maine in bucuresti merg doar din astea, si simultan facem fabrici de baterii undeva departe de localitati. tu chiar sustii ca poluarea de la fabrica va inlocui aerul viciat din bucuresti? adica orice pieton va fi la fel de poluat? eu zic ca nu stii ce vorbesti. da, este adevarat ca si fabricile polueaza si producerea masinilor si etc etc. dar poluarea aia se duce sus in aer, nu ajunge in concentratia asta peste tine. si mai e ceva, noxele emise de diesel nu ca sunt poluante, sunt cancerigene, aia e problema. si e plin de tractoare prin oras.

  2. Aceleași comentarii over and over cu „mașinile electrice sunt mai poluante” etc. E timpul să terminăm odată cu „studiul” ăla plătit de industria petrolului.
    Bateriile nu durează 5-10 ani ci mai mult decât viața mașinii, deja mulți producători reciclează bateriile (la sfârșitul duratei de viață a mașinii) în powerwall si alte dispozitive de stocare a energiei.
    Well to tank poluarea e mai mare la ICE, că doar motorina nu se teleportează in rezervor, aici intră și prospectarea, extracția, rafinarea, transportul, etc. Energia electrică ce încarcă un BEV, chiar produsă cu cărbune și tot va polua mai puțin decât un motor termic.
    Vă tot cramponați pe CO2. Dar oxizii de sulf, de azot, particulele? Toate alea pe care le inhalezi la teava de eșapament? Energia este produsa departe de oraș, cam 60-70% din surse ce nu emit noxe (cifra valabilă pentru România).
    Și până la urmă ce poluează mai mult, un vehicul electric sau un diesel cu DPF-ul anulat (că e scump să îl schimbe)?
    Mai lăsați pseudoștiința de pe Facebook, că așa ajungem sa nu ne mai vaccinăm sau sa ne temem că ne urmăresc ăștia cu chip-urile biometrice din pașaport.

    • Și pentru că nu mai pot modifica mesajul de mai sus, adaug un PS: sunt inginer mecanic specializat în motoare cu ardere internă, în special diesel. Și în instalații de transport electric de joasă și medie tensiune. Așa că știu ce zic, nu dau share unui articol de pe Facebook.
      Dacă vorbim doar de generarea de CO2 a mașinii, echivalența BEV – ICE e pe la 100000 km (Dacă energia electrică e produsă doar din combustibili fosili), scade pe la 30000 km (dacă mai producem și din hidro, foto, eolian). Cum o mașină electrică are mult mai puține piese in miscare, are și mai putina uzură, deja sunt mașini care au trecut de 800000 km (și bateria rezistă). Motorul termic e dezvoltat de peste 100 ani, mașinile electrice doar ce au intrat pe piață, tehnologia e incipientă.
      Când mai ai chef să publici astfel de comentarii, dă o fugă până în parcare și stai cinci minute cu nasul în eșapamentului unei mașini cu motorul pornit. Punem pariu că ți-ai dori să fie electrică?

    • Ca viitorul este al masinilor cu tractiune electrica nu incape niciun dubiu, iar promovarea lor este binevenita, chiar daca costurile sunt inca mari (in termeni de bani dar si in ce priveste poluarea). E bine ca exista suficient de multi partizani dispusi sa plateasca pretul 🙂 pentru ca astfel se poate progresa si cresc sansele de gasire a unei solutii (real) „verzi”
      Idealizati: problema bateriilor este capitala si nu este nici pe departe de stadiul final; este foarte posibil sa nu se finalizeze cu principiul actual.
      Daca ar fi deja cum ziceti, s-ar duce costul bateriilor brusc in jos si s-ar fabrica pe scara larga (milioane de chinezi asteapta sa li se dea de lucru). Din pacate bateriile chimice nu au speranta de viata mai mare de 3-4 ani. Si asta depinde foarte tare de regimul de exploatare. Variabilitatea este foarte mare. NU trebuiesc luate numai exemplele care confirma sperantele.
      Reciclarea nu este atat de ieftina pe cat pare (din propaganda platita de cei care sunt in concurenta cu industria petrolului 🙂 ) iar reziduurile chimice sunt chiar mai naspa decat gazele arse.
      Este certa doar nepoluarea oraselor datorita traficului, dar nu si procesul de fabricare/procesare a bateriilor.
      Incercati sa vedeti in perspectiva: acum sunt doar cateva milioane de baterii, va fi nevoie de cateva miliarde, ca sa inlocuiasca tot atatea miliarde de rezervoare de carburanti lichizi. Fiecare baterie avand niste sute de kg si incluzand niste ingrediente scumpe si rare.
      Plus, pentru utilizarea exclusiva a energiilor regenerabile va fi nevoie de baterii de stocare. (Acum verzii s-au pus cu dintii si pe energia hidro ca n-ar fi cuser cu mediul)
      Pana una alta singurul vehicul „eco” este sareta cu cai. Dar atentie la emanatii.

  3. Masini electrice + toate acoperisurile de case/blocuri captusite cu panouri electrice = love

    Nu suna rau, nu ?

    Nu cred ca o sa prind asemenea vremuri in Bucuresti desi sunt destul de tanar.