România, Europa și marile schimbări

Europa se schimbă cu o viteză uluitoare. Toata viața noastră așa cum o cunoaștem va fi în câțiva ani istorie. Noile tehnologii, inteligența artificială, digitalizarea patrund masiv în toate domeniile. Odată cu noua ordine tehnologică și neliniște climatică se naște o nouă viziune despre cum trebuie să arate realitatea din jurul nostru.

Cel mai fierbinte subiect în Europa este azi Green Deal, dublat de o discuție mai amplă, la nivel global, despre schimbările climatice. Green Deal a fost inițial opera unor utopiști ecologiști, multe din măsurile propuse ca Europa să ajungă până în 2050 la zero emisii de carbon par imposibil de pus în practică din cauza costurilor financiare uriașe și din cauza impactului social major.

Dar ideile lor au făcut masă critică în societate, le-au preluat rapid și alte grupuri politice mari, ca socialiștii și cei din Renew Europe. Doar cei din Partidul Popular European încearcă să mai tempereze elanul considerat pe alocuri distructiv al noii religii, solicitând mai mult realism și mai puțină habotnicie.

Bun sau prost, realist sau utopic, Pactul Ecologic European (Green Deal) va deveni curând literă de lege. O bună parte din măsuri vor ajunge, după negocieri dure cu Parlamentul și cu statele membre în Cosiliul UE, directive, adică legi obligatorii în spațiul UE. Ele vor fi transpuse în legislația națională.

Cu alte cuvinte, ne place sau nu, suntem de acord sau nu, dar economiile statelor membre nu vor mai arăta la fel în maxim un deceniu de acum încolo, când Europa și-a propus să atingă primele ținte din Green Deal: reducerea cu 55% a emisiilor de carbon raportat la anul 1990.

De exemplu, producția de automobile. Dacă viziunea Parlamentului European va deveni realitate, în maximum 20 de ani, deci în timpul vieții noastre, motoarele clasice pe benzină și motorină vor putea fi admirate doar la muzeu, așa cum ne uitam azi la motoarele cu aburi. Vor fi înlocuite integral de mașinile electrice.

Parlamentul European propune ca până în 2040 toate mașinile care intră în piața UE să aibă zero emisii. Prin urmare, imaginați-vă amploarea schimbărilor doar din industria auto, cu efectele produse în economie pe orizontală și pe verticală. Apoi, impactul global al unui shift de anvergura renunțării la motoare clasice, din perspectiva scăderii consumului de petrol. Iar ”noul petrol” îl vom căuta în altă  parte – vezi harta

Industria auto este doar un mic exemplu din multe alte industrii care vor fi afectate din plin. Subliniez, lumea pe care o știm nu va mai arăta în curând la fel.

Măsurile propuse în Green Deal au deja un impact direct asupra priorităților viitorului buget multianual 2021 – 2024, care acum se se află în plină negociere între Parlament, Comisie și statele membre. Banii europeni vor merge în următorii șapte ani cu precădere către investiții în inovație, tehnologie și în digitalizare.

Valul schimbării îi va spulbera pe cei care nu înțeleg direcția. Nu vom avea nicio șansă dacă nu vom ieși din matricea, din mindset-ul ultimelor trei decenii scurse de la căderea comunismului. Totul trebuie revizuit, lăsat în urmă, trecut în plan secundar.

Sigur, autostrăzile sunt în continuare importante, trebuie să le construim odată înainte să ne blocăm fizic în România, dar în același timp ar fi util să înțelegem că pe radar au apărut între timp provocări și mai mari.

Pe aceste autostrăzi care azi lipsesc, dar și în marile orașe, va trebui să avem un nou tip de infrastructură destinat mașinilor electrice. Sistemul energetic național va trebui adaptat pentru consumul de electricitate care în câțiva ani va exploda.

Toate politicile publice vor trebui concentrate în această direcție. Avem ocazia nesperată să facem un salt istoric, după ce am ratat trei decenii șansa dezvoltării. Repet, autostrăzile rămân vitale, reforma sistemului de pensii la fel, temă importantă, dar cine își consumă energiile pe vechile teme nerezolvate, cine rămâne cantonat cu privirea în trecut riscă să nu înțeleagă nimic din viitorul care nu așteaptă după nimeni.

Or, România dispune de un potențial enorm pentru a se racorda rapid la noua ordine. Avem resursa umana, IT-isti creativi, afaceri cu potențial în domeniul tehnologiei.

Nu degeaba cei de la Lockheed Martin s-au arătat interesați să investească în România inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Nu întâmplător compania UiPath, înființată în București de doi IT-iști români, a ajuns rapid lider mondial în automatizări software.

Acest potențial uriaș trebuie exploatat prin politici guvernamentale inteligente. Cel mai rău lucru pe care l-am putea face ar fi să-l ignorăm sau să-l omorâm prin măsuri fiscale stupide.

Guvernul a dat câteva semne că înțelege schimbarea de paradigmă. Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri, la conferința de presă de instalare a secretarului de stat din ministerul educației, Dragoș Ciuparu, că Uniunea Europeană “va acorda în exercițiul viitor financiar extrem de multe resurse pentru specializare inteligentă, adică cercetare, inovare, digitalizare”.

“Concentrarea tematică pe specializarea inteligentă este de 35%. Imaginați-vă că, la bugetul propus de Comisia Europeană, din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională), 35% înseamnă aproape 6 miliarde de euro.”, a mai spus premierul Orban.

Nu este singurul semnal încurajator că lucrurile se mișcă în direcția corectă. Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că pregătește patru mari proiecte axate pe cercetare și tehnologii care să poziționeze România în tendințele globale din domeniu. Fiecare proiect e estimat la 150 de milioane de euro.

Aceste proiecte includ înființarea unui Institut de Inteligență Artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT și inființarea Institutului pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate).

Sunt pași înainte, motive de speranță, dar este nevoie de mai mult. România are nevoie de o viziune integrată asupra marilor schimbări, de coerența deciziei la nivel guvernamental și, mai ales, de curaj politic. Cu atât mai mult avem nevoie de anticipate, de o nouă majoritate, de alte figuri în Parlament, mai puțin îmbăcsite, depășite de vremuri.

Ne trebuie mai mulți oameni din noua generație în poziții-cheie din Parlament și Guvern, crescuți cu tehnologia în brațe și cât mai racordați la fluxul de idei european. România are nevoie de un suflu nou în politică și administrație.

Cineva trebuie să schimbe inclusiv narativul public. Nu mai putem vorbi la nesfârșit despre drumuri, pensii speciale, despre țevile RADET și alte teme, repet, extrem de importante, dar care ne țin pe loc daca ne vom consuma întreaga energie cu ele. Prea multe din temele dezbătute azi la televiziunile și în presa românească sunt îngrozitor de provinciale, de locale, de mici și meschine.

România nu-și mai permite pur și simplu noi derapaje precum cel din epoca Dragnea. Dacă vom fi iarăși nevoiți să ducem întreaga luptă internă pentru a păstra intacte independența justiției, statul de drept și democrația, vom fi spulberați de valul marilor schimbări. Le vom rata, vor trece pe lângă noi, decalajul față de lumea occidentală va crește și mai mult.

Pentru a avea succes, pentru a evita o nouă ratare istorică, toate ideile de mai sus trebuie să facă masă critică în societate, publicul să conștientizeze importanța lor și să pună presiune pe clasa politică să acționeze în direcția corectă.

Avem nevoie cu toții de o mică revoluție de mentalitate, de o mai multă deschidere față de viitor, cu toate spaimele și rezistența față de nou.

Este singura șansă de a ieși din băltire, de a face saltul înainte și de a ne dezvolta în direcția corectă.

Citește și

EXCLUSIV Marcel Boloș: România pregătește patru proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent