România a votat în UE împotriva unei tehnici revoluționare, dar contestate, ce ar fi permis recolte mai bune. Proiectul legislativ european a picat la vot

Propunerea de Regulament făcută de Comisia Europeană, în iulie 2023, și supusă votului în Consiliul UE pe agricultură (AgriFish), a fost respinsă în urma votului acordat de delegațiile participante, transmite publicația Ferma. De ce e important subiectul? Propunerile priveau utilizarea noilor tehnici genomice în agricultură pentru obținerea unor recolte mai bune. Noile tehnici genomice presupun editarea genelor unei plante, spre deosebire de modificarea genetică, realizată prin introducerea unei gene de la o specie diferită.

România, reprezentată de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a votat împotriva propunerii de Regulament. Statele care au dat vot negativ au fost: România, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Austria și Croația. S-au abținut: Germania, Bulgaria și Belgia.

Prezent la reuniunea AgriFish ( 10 – 11 decembrie 2023), ministrul Florin Barbu a declarat luni că România nu susține propunerea, potrivit publicației Lanțul Alimentar.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

”Reafirmăm faptul că România își dorește utilizarea NTG-urilor în cultură. Subliniem că solicitările României exprimate în nenumărate rânduri, atât la nivel tehnic, cât și politic nu au primit încă rezolvări clare, ferme și legale. Pentru România, nu sunt negociabile următoarele aspecte: 1.separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT 1. 2.trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar, 3.analizele de risc ale fiecărei plante NGT în raport cu sănătatea umană, animală și de mediu, garantarea sănătății fiind pe primul loc și 4.asigurarea acceptării echivalării NGT 1 de către statele terțe vechi partenere de export ale țării noastre: Turcia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii. În concluzie, România nu susține propunerea de regulament în forma actuală. România solicită separarea completă a producției ecologice și a celei convenționale față de NGT 1”.

Chestiunea noilor tehnici genomice a produs tensiune în coaliția PSD – PNL, după ce parlamentarii liberali din comisiile de agricultură l-au criticat deschis printr-un comunicat pe ministrul PSD Florin Barbu pentru poziția sa. În replică, mai multe organizații de fermieri și-au anunțat susținerea pentru ministrul Barbu.

Comisia Europeană precizează că documentul adoptat legalizează două categorii de plante obținute prin NGT: 1. plante NGT comparabile cu plantele naturale sau convenționale și 2. plante NGT cu modificări mai complexe. Ambele categorii vor fi supuse unor cerințe diferite pentru a ajunge pe piață ținând cont de caracteristicile și profilurile de risc diferite ale acestora. Plantele din prima categorie vor trebui notificate. Plantele din a doua categorie vor trece prin procesul mai amplu al reglementării stabilit de directiva privind organismele modificate genetic. Comisia urmărește să ofere stimulente pentru a orienta dezvoltarea plantelor către mai multă durabilitate, să asigure transparența cu privire la toate plantele NGT de pe piața UE (de exemplu, prin etichetarea semințelor) și să ofere o monitorizare solidă a impactului economic, de mediu și social al produselor NGT.

Noile biotehnologii au susținători și opozanți.

În prima tabără se află, potrivit site-ului lafranceagricole.com, chiar comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides, care a declarat, în aprilie, anul acesta, că NGT sunt ”calea de urmat” pentru a avea o agricultură durabilă. Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas ( Spania a preluat de la 1 iulie președinția Consiliului Uniunii Europene ) a declarat pe la jumătatea lunii iunie că „este crucial. Trebuie să creștem productivitatea ținând cont de un nivel limitat de resurse naturale”. Planas a spus că mizează pe această lege pentru a echilibra prevederile unui alt document legislativ care impune ținte de reducere a pesticidelor, asupra căruia negocierile sunt blocate din cauza preocupărilor legate de producțiile agricole.

Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, susține că „acest lucru ar face posibil să mergem mai departe, pe ambele picioare: atât pentru a menține o traiectorie de reducere a produselor fitosanitare, cât și pentru a oferi (fermierilor) instrumente alternative” pentru a „continua să producă materii prime agricole”.

La Bruxelles sunt deja depuse 90 de cereri de autorizare pentru culturi NGT, dintre care o treime se află într-un stadiu avansat de cercetare, cu doar câteva teste de teren până acum (porumb în Belgia, cartofi în Suedia etc.). Pentru a fi accelerată comercializarea, simplificarea regulilor este cerută cu voce tare de Copa-Cogeca, de unele țări UE și de deputații conservatori ai Partidului Popular European (PPE).

Publicația Politico titrează: ”Vin super culturile: este Europa pregătită pentru o nouă generație de plante modificate genetic?” și notează că ”propunerea Comisiei Europene de a legaliza culturile modificate de laborator ( prin editare genetică, n.n. ) plasează Big Agri împotriva activiștilor de mediu și a micilor fermieri”.

”Reglementarea ultra-restrictivă a OMG-urilor ( organismelor modificate genetic ) din UE, care precede biotehnologiile mai noi, stabilește obstacole extrem de mari pentru cultivarea plantelor modificate genetic și permite țărilor UE să le interzică chiar și după ce s-a dovedit că sunt sigure”, reamintește Politico.