G4Media.ro

Rețetă pentru stoparea exodului de creiere: investițiile private în inovare

Rețetă pentru stoparea exodului de creiere: investițiile private în inovare

România e cea mai modestă economie inovatoare din UE, potrivit datelor Comisiei Europene din 17 iunie. O poziție păstrată neschimbată de la aderarea la UE, confirmată empiric de exodul a zeci de mii de cercetători și specialiști de top în inovare. Ultimii ani au arătat că există un singur antidot pe scară largă: investițiile companiilor private, care au luat pe cont propriu activitățile de RDI.

Patru miniștri a avut cercetarea în ultimii doi ani și jumătate, un record de instabilitate și un indicator al lipsei cronice de continuitate în privința politicilor din domeniu. Iar ultimul ministru din domeniu respinge evoluționismul și e adeptul teoriei lumilor paralele.

Instabilitatea guvernamentală nu e însă cea mai mare piedică în calea inovării. Un studiu KPMG din 2017 arată că există două probleme definitorii în domeniu: alocările bugetare insuficiente și, mai cu seamă, ineficiența stimulilor fiscali acordați de guvern companiilor private care vor să investească în inovare, cercetare și dezvoltare.

”Studiile realizate relevă faptul că abordarea, rigoarea și severitatea inspecțiilor desfășurate de autoritățile fiscale pot avea efecte semnificative cu privire la nivelul accesării de către contribuabili a stimulentelor fiscale pentru cercetaredezvoltare. Prin urmare, agenții economici nu își asumă riscul aplicării unor astfel de facilități”, se arată în raportul KPMG citat.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, pune în cifre decalajul dintre România și restul UE: ”România investește extrem de puțin pentru cercetare-dezvoltare, ponderea în PIB a acestor cheltuieli fiind de patru ori mai mică decât media europeană și cea mai mică din UE”.

Cine face totuși investiții în RDI? ”Cea mai mare parte a acestor cheltuieli sunt finanțate de către sectorul privat, o parte semnificativă fiind finanțată din fonduri europene”, spune Ionuț Dumitru pentru G4Media.ro.

Și exemplele au tot apărut în ultimul deceniu. Petrom a investit peste 20 de milioane de lei în modernizarea Institutuluiui de Cercetări şi Proiectări Tehnologice (ICPT) din Câmpina, singurul centru de cercetare ştiinţifică pentru industria petrolieră din România. Compania utilizează pe scară largă rezultatele cercetărilor, mai cu seamă pe fondul îmbătrânirii rezervelor de hidrocarburi, ceea ce necesită tehnologii avansate pentru extracție.

Dacia – Renault a investit zeci de milioane de euro în cele trei inițiative de inovare: centrul de design de la București, centrul de inginerie de la Titu și centrul de cercetare științifică realizat împreună cu Universitatea din Pitești. La centrul din Pitești, cercetătorii și inginerii au dezvoltat deja primul prototip de vehicul electric Dacia.

Bosch a anunțat o investiție de 25 de milioane de euro într-un nou centru de cercetare și dezvoltare la Cluj – Napoca, unde va centraliza activitățile din toată regiunea și se va bate pe piața forței de muncă specializate cu alte zeci de companii atrase de hub-ul economic clujean.

Industria automotive a atras investițiile masive în RDI și din partea companiei Continental, care a deschis două centre de cercetare – la Sibiu și Timișoara, în care lucrează sute de IT-iști, ingineri și cercetători.

Industria financiar bancară e marcată de avansul tehnologic și impactul noilor soluții mobile. Robert Anghel, head of mobile payments, explică de ce ING investește masiv în inovare tehnologică: ”E responsabilitatea oricărei entități care are clienți. Ce facem noi e să mergem acolo unde e clientul, adică în zona digitală. Sunt o mulțime de servicii apărute în ING mai întâi ca inițiative individuale, continuate ca un proiect de intrapreneurship si asumate apoi de companie”.

”Tema cercetării și dezvoltării e extrem de interesantă, pentru că în realitate, în piață mitizăm foarte mult procesul de inovare. Ni se pare că trebuie făcute în laborator, în condiții aparte, dar de fapt aceste activități trebuie descentralizate. Noi am realizat setupul organizațional necesar pentru a stimula inovația, Banca s-a transformat într-un softwarehouse. De fapt, e o pepinieră în care creștem servicii inovatoare. Mai mult de jumăte din oamenii din banca sunt dezvoltatori de soluții”, spune Robert Anghel pentru G4Media.ro.

Industria de apărare a devenit și ea atractivă pentru investiții în RDI odată cu alocarea constantă a 2% din PIB pentru sector. Compania franceză Thales, unul dintre giganții europeni în domeniu, și-a deschis în urmă cu două luni centrul de excelență în inginerie de la București. Compania, care are un buget global de 3 miliarde de euro alocați anual cercetării, construiește echipamente și soluții software în cinci domenii de vârf: transport terestru, aeronautică, apărare, securitate cibernetică și spațiul cosmic.

Companiile cu capital străin au partea leului în totalul investițiilor private în cercetare. Cum se explică fenomenul? Răzvan Nicolescu, partener consultanță Deloitte, spune că “firmele românești nu au încă, din păcate, un apetit ridicat pentru inovație, România fiind cu mult sub media europeană la acest capitol. La nivelul investitorilor străini, urmând politica grupurilor din care fac parte, apetitul este mult mai ridicat. Ca și consultanți, recomandăm tuturor firmelor cu care colaborăm să acorde atenție și resurse pentru această activitate care poate să creeze avantaje competitive mari pe termen mediu și lung. Un prim pas poate fi desemnarea unei persoane în fiecare firmă responsabilă de această activitate”.

Aglomerarea de proiecte de RDI în marile centre universitare se lovește însă de problema incertitudinii cronice din fiscalitate. La capătul a sute de modificări radicale ale Codului Fiscal în doar doi ani, Ramona Jurubiță, coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României, avertiza că potențiali investitori străini în facilități de cercetare – dezvoltare – inovare au ocolit România din cauza lipsei de încredere în politicile fiscale guvernamentale.

”Aceste investiții au fost redirecționate către țările vecine din cauza lipsei de încredere, dar și pentru că autoritățile române nu sunt suficient de proactive, de dornice pentru a atrage acest capital străin”, spunea Ramona Jurubiță în martie pentru G4Media.ro.

Cu mii de cercetători și specialiști plecați în toate marile centre universitare din lume și în departamentele de R&D ale marilor companii, România are nevoie de stabilitate fiscală și predictibilitate în politice economice, dar și de respectarea strategiilor asumate la nivel european pentru a lăsa cale liberă mediului privat să investească pe măsura nevoilor reale în inovare.

Sursa foto: pixabay.com

Articolul face parte dintr-o campanie FIC despre rolul investițiilor străine și impactul lor în economie

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. PSD a furat tot, nu avem ce investi.

  2. am auzit o poveste despre un director / profesor care lucra la un institut de cercetare, si vroia sa obtina de la minister niste avize/fonduri de la UE, ceva de genul, si de cate ori a fost programata pentru vizita, intalnea un alt ministru

    cam asta e stabilitate oferita de programul de guvernare PSD+ALDE+UDMR

    PSD+ALDE+UDMR (si PNL) daca nu pot sa fure un pic atunci nu se implica, pentru ca trebuie sa intelegi intai un lucru, ca sa poti pune mana, iar domeniul acesta e pentru ei prea avansat , nu poti pune un carciumar, o profesoara de lucru manual, o secretara sa discute cu oameni care mananca chimia, fizica, managementul proiectelor UE pe paine

  3. Investitiile statului in cercetare nu pot fi facute decit pe teme strategice: medicina (spre exemplu sint tratamente pentru care marile firme farmaceutice nu fac cercetare pentru ca socotesc ca nu-si scot banii sau sint tratamente deosebit de scumpe – astea merita o investitie din partea statului care, stim cu totii, moare de grija cetatenilor lui) , energie si altele asemenea. Restul e pentru privati (nu ca alea strategice le-ar trebui interzise).
    Dar cu gloabele astea ceausiste pe post de responsabili in domeniu nu e nici o speranta, putinii bani sint risipiti pe tot soiul de vrajeli, nici nu le pasa si nici nu-i duce capul.

  4. pentru statul roman premiaza doar incompetenta, lenea, infractiunile!

  5. Sa va spun o poveste adevărată care s-a întâmplat în Romania. Un prieten de familie care a terminat cu zece facultatea de electronică a reușit să plece pe vremea lui Ceaușescu cu lotul Paul Goma, Radu Filipescu in Statele Unite. Pe fratele lui comuniștii l-au trimis să se relaxeze vreun an la Canal. In timp foarte scurt acest specialist de excepție a ajuns director într-o companie de profil din Silicon Valey (buricul electronicii mondiale pentru cine nu știe). In Japonia centrul similar este la Tsucuba. După revoluția romană, când a ieșit la pensie a înființat în București într-o clădire închiriată un centru de cercetare cu cei mai buni electroniști din România. Nu consuma nici o resursă internă, își plătea conștiincios impozitele către statul român pentru forță de muncă, pe venit, absolut totul. A asigurat locuri de muncă pentru specialiști de vârf din România. Proiectele de echipamente cu prototipuri erau exportate pe bani mulți în țări avansate din punct de vedere tehnologic: Japonia, Coreea de Sud, Taivan, Hong Kong, etc. La un moment dat oamenii puterii de atunci din ramura PCR-FSN-PDSR-PSD-PD au început să ceară șpagă sub o forma sau alta, sub formă mascată. Omul a înțeles, nu era obișnuit cu așa ceva, și-a închis afacerea, a dat înapoi clădirea închiriată proprietarilor și s-a întors înapoi în America, să-și mănânce liniștit pensia. Ce putea să facă într-o țară bântuită de asemenea lighioane. Aceste lighioane sunt și astăzi la putere. PNT-CD care a încercat să pună oameni morali la conducere, deși penetrat de activiști și securiști uitați-vă unde a ajuns azi. Foștii deținuți politici au pierit de bătrânețe. Aceasta nu este singura poveste pe care o știu din surse directe. Mai știu și altele. Aceste lighioane cu rădăcini comuniste sunt vinovate și de exodul masiv de „creiere” din Romania. Într-o țară cu oameni responsabili aceștia ar trebui sa primească anticorupție mulți de temniță grea pentru genocid intelectual. Această crimă împotriva elitelor intelectuale ale României ar trebui să fie imprescriptibilă. Uitați-vă la ei că aveți multe exemplare la putere. Să auzim numai de bine! cum se spunea la Europa Liberă.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.