Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la propria populație și a atins limitele capacității de gestionare

Raportat la populaţia din propria ţară, nicio ţară nu a primit mai mulţi refugiaţi din Ucraina decât Republica Moldova (RM). La acest moment micul stat a atins limitele capacităţilor sale, arată publicația germană FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, citată de Rador.

Duminică, corpul diplomatic al statelor membre UE va trebui să recurgă la măsuri de urgenţă. La cererea guvernului RM ambasadorii acreditaţi la Chişinău, respectiv şefii delegaţiei UE au făcut un angajament: Moldova nu va fi lăsată de izbelişte, iar angajamentul a fost înregistrat pe video pentru a putea fi postat şi pe internet.

Factorul declanşator al acestei acţiuni este un zvon care face zilele acestea ocolul reţelei populare ruse „Telegram” şi a altor canale, fiind postat de persoane mai tinere din Moldova (dar nu numai), care socotesc tocmai „Telegram” drept principala sursă. Potrivit zvonului, statele membre UE intenţionează să-şi închidă ambasadele de la Chişinău şi personalul urmează să părăsească ţara. Diplomaţii au precizat la rândul lor că zvonul nu este adevărat: „Există zvonuri conform cărora urmează să părăsim ţara şi să vă lăsăm într-o clipă singuri. Este vorba despre o tentativă disperată de a difuza panică şi teamă în rândul cetăţenilor RM.” Suntem într-un război – de asemenea şi într-unul informaţional.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Suntem hotărâţi mai mult decât oricând să fim eficienţi şi să ajutăm. Zilele trecute în RM au sosit permanent din partea UE şi a ţărilor membre ajutoare financiare şi umanitare.” Acum este mai important decât oricând să te afli în Moldova şi să te asiguri că ajutoarele ajung cât mai curând la cei aflaţi la nevoie. UE se află de partea Ucrainei, dar şi a RM şi a populaţiei ţării.

Moldova, un stat de aproximativ 2,5 milioane de locuitori este ţara vecină a Ucrainei cea mai mică şi cea mai slabă din punct de vedere economic, dar după cum a precizat guvernul, în pofida numărului propriilor ei cetăţeni a fost ţara care a primit mai mulţi refugiaţi din Ucraina ca orice alt stat, inclusiv Polonia. Ministrul de interne din RM, Ana Revenco, a declarat duminică pentru cotidianul citat că „Acest război ne-a destabilizat pe toţi. Tragedia ne depăşeşte, iar numărul celor care fug de război este unul uriaş faţă de capacitatea noastră operativă.”

Acum, datorită empatiei din partea populaţiei s-a reuşit mobilizarea multor voluntari, astfel încât „să se poată face faţă unui exod de 270.000 de persoane”. Însă ţara ajunge la limitele capacităţilor sale, spune ministrul. Numărul mare al refugiaţilor pune mari probleme Ministerului de Interne şi celor de la frontieră: „Toate autorităţile simt presiunea la fel ca şi populaţia.”

Nu toate persoanele care intră în RM prin diferite puncte de trecere a frontierei rămân în ţară. O mare parte pleacă mai departe încă în aceeaşi zi, spre România vecină sau în alte direcţii. Totuşi, în opinia dnei ministru numărul refugiaţilor care rămân în RM înseamnă trei procente din populaţia întreagă. Deşi guvernul este şi în continuare capabil să „facă faţă cu responsabilitate valului de refugiaţi, Ministerul de Interne mai are o datorie, cea de a garanta un nivel ridicat al ordinii şi siguranţei publice, pentru a avea capacitatea de a menţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

În spatele acestei formulări oarecum laborioase a dnei ministru, pe care nu a dorit să o dezvolte, se află evident îngrijorarea des auzită la Chişinău în zilele acestea faţă de posibilitatea ca războiul din Ucraina ar putea cuprinde şi propria ţară. Acest lucru nu trebuie să se petreacă în mod obligatoriu sub forma unei ocupări a întregii ţări de către trupele ruse. Cel mai des apare îngrijorarea, potrivit căreia trupele lui Putin ar putea reuşi să ocupe portul Odesa sau ruinele sale, să mărşăluiască de aici spre nord şi să ocupe regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova.

Această fâşie strâmtă de pământ este o regiune pro-rusă şi este finanţată serios de Moscova. În orice caz potentaţii şi afaceriştii locali au afişat în anii trecuţi mereu o independenţă parţială, ceea ce nu poate fi acceptat de Kremlin. Republica Moldova, care nu ar avea cum replica militar la un atac rus militar, este potrivit Constituţiei neutră şi nu doreşte să adere la NATO.

Conducerea actuală a Republicii din jurul preşedintei Maia Sandu încearcă totuşi să conducă ţara către UE. Săptămâna trecută Sandu a înaintat o cerere (fără succes probabil, dată fiind actuala stare a lucrurilor) privind aderarea la UE.

Însă acum guvernul are nevoie înainte de toate de ajutor imediat. „Pentru a acţiona cât se poate de eficient, încercăm să obţinem susţinerea tuturor partenerilor. Între timp sosesc ajutoare pentru refugiaţi, iar cu ceea ce mai avem, putem asigura lucrurile cele mai necesare – însă este dificil să ne descurcăm cu un val atât de intensiv „, a comentat situaţia ministrul de interne Revenco.

Ca exemplu pentru un sprijin eficient, Revenco a menţionat cooperarea cu România. S-au creat „coridoare comune pentru refugiaţi”, pentru ca persoanele care doar tranzitează ţara să poată ajunge mai repede la ţintele lor. În Republica Moldova guvernul a amenajat până acum trei tabere de tranzit, „unde oamenii pot avea un loc pentru a se odihni şi de a primi o bucată de pâine, ceai fierbinte şi alte produse necesare pentru a-şi putea menţine demnitatea umană”. Deşi există un număr crescut al voluntarilor care ajută, creşte şi numărul refugiaţilor. „Iar dinamica arată că exodul va deveni chiar şi mai mare.”

De aceea guvernul deschide de câteva zile tot mereu spaţiul aerian de zboruri pentru a aduce ajutoare umanitare în ţară. Acest lucru este valabil în opinia ministrului de interne şi pentru cazurile în care refugiaţii vor pleca în alte ţări dispuse să le preia. „Aceste poduri aeriene încep să funcţioneze, iar noi ne aflăm în contact permanent cu ambasadele acreditate la Chişinău pentru a putea trimite tot mai mulţi oameni în timpul cel mai scurt în locurile unde vor să ajungă.” Numărul refugiaţilor din Republica Moldova oscilează în funcţie de sursa care le transmite. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a anunţat duminică numărul refugiaţilor ucraineni din ţară: 96.000 cetăţeni, dintre care 40.000 minori.

Rolul Republicii Moldova în criza refugiaţilor a constituit un subiect în discuţiile Maiei Sandu cu secretarul de stat american Anthony Blinken a sosit sâmbătă la Chişinău. Ministerul german de externe Annalena Baerbock va întreprinde o călătorie în Balcani, iar vineri sau sâmbătă este aşteptată în capitala Republicii Moldova.

Traducerea Rador: Imola Stănescu / Foto. Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României