Relațiile dintre România și China, promovate pe autobuzele STB/ Beijingul se află sub sancțiuni UE pentru încălcarea drepturilor omului

Relațiile dintre România și China și începutul Noului An Chinezesc sunt promovate prin bannere pe autobuzele STB din Capitală. Relațiile româno-chineze au împlinit 75 de relații diplomatice în 2024, dar acest lucru nu a fost celebrat public de oficialii români.

La evenimentul din 31 ianuarie pentru marcarea relațiilor bilaterale, organizat de Ambasada Chinei în București, la Opera Națională, România a fost reprezentată la nivel diplomatic redus, de un secretar de stat și prefectul Bucureștiului, conform site-ului ambasadei chineze. Evenimentul nu se regăsește pe site-ul Ministerului de Externe al României și nici vreo întâlnire cu reprezentanții Chinei din acea perioadă.

De asemenea, o întrevedere despre care Ambasada Chinei spune că ar fi avut loc în 30 ianuarie, între ambasadorul Chinei la București și ministrul de Externe Luminița Odobescu, nu se regăsește pe pagina MAE român:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

• „Pe de altă parte, principiile de la care plecăm în această cooperare sunt cele legate de ordinea internaţională bazată pe reguli şi de faptul că suntem membri ai Uniunii Europene şi ai NATO şi avem o abordare comună, ca să spun aşa, atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO, în ceea ce priveşte China”, declara în ianuarie ministrul Luminița Odobescu la emisiunea „Paşaport diplomatic” de la Digi24.

Beijingul se află sub sancțiuni UE pentru încălcarea drepturilor omului, din cauza genocidului uigurilor (minoritatea chineză musulmană din regiunea Xinjiang, pe care Beijing îi numește teroriști), din cauza represiunilor politice din Hong Kong și din cauza reprimării libertății de exprimare (activiști, jurnaliști încarcerați etc) în regimul dictatorial comunist din China. La rândul său, în replică, Beijingul a impus sancțiuni pe numele unor entități și parlamentari europeni.

Bruxelles a anunțat de curând și că vrea noi sancțiuni pentru companii chineze care ar fi ajutat Rusia să se înarmeze eludând sancțiunile europene și să achiziționeze produse cu dublă utilizare, militară și civilă, din blocul comunitar.

De când președintele chinez Xi Jinping și cel rus Vladimir Putin au declarat „prietenia fără limite” dintre dictaturile lor, s-au adunat relatări despre modul în care China ajută invazia ilegală a Rusiei în Ucraina.

Președintele Consiliului UE, Charles Michel, i-a transmis liderului chinez Xi Jinping, în cadrul unui summit din decembrie 2023 la Beijing că Europa a întocmit o listă de companii suspectate că furnizează Rusiei bunuri cu dublă utilizare – care pot avea atât utilizări militare, cât și civile.