Protecția jurnaliștilor în fața intimidării prin procese repetate (SLAPP): instituțiile UE au ajuns la un acord politic, urmează voturile finale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns joi la un acord provizoriu privind legislația UE care protejează jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului, potrivit unui comunicat. Acordul politic vizează protecția jurnaliștilor în fața plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute sub acronimul SLAPP (procesele strategice împotriva participării publice).

E vorba despre tactica folosită de anumiți politicieni, oameni de afaceri sau persoane influente care dau în judecată ziariștii în mod repetat cu scopul de a-i reduce la tăcere, un fenomen în creștere în UE.

Directiva negociată de președinția spaniolă a Consiliului UE ar urma să instituie unele garanții procedurale care să descurajeze astfel de practici.

Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției, a declarat că ”democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”.

Astfel, dacă proiectul de directivă va trece de voturile finale, jurnaliștii vizați de procese de tip SLAPP pot solicita instanței următoarele măsuri de protecție:

• să respingă o cerere de chemare în judecată încă din fază incipientă, ceea ce ar reduce semnificativ costurile pentru jurnaliștii care trebuie să își angajeze avocați. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților
• să ceară o garanție financiară de la persoana sau organizația care a introdus cererea de chemare în judecată. O instanță poate decide să ceară ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să constituie o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată
• să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.

Hotărâri judecătorești din țări terțe. În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.

Etapele următoare. Acordul de joi va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului UE (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Context. Acțiunile SLAPP sunt inițiate, de obicei, de persoane puternice, grupuri de lobby, corporații și organe de stat. Scopul lor este de a cenzura, intimida și reduce la tăcere criticii, împovărându-i cu costurile unei apărări juridice până când aceștia renunță la criticile sau opoziția lor.

Țintele tipice ale SLAPPs sunt jurnaliștii și activiștii care militează pentru apărarea drepturilor omului. Pot fi vizate și alte persoane angajate în participarea publică, cum ar fi cercetătorii și cadrele universitare. Creșterea numărului de SLAPP a fost documentată într-o serie de rapoarte privind statul de drept, evaluări ale Comisiei Europene care examinează evoluția statului de drept în statele membre ale UE și analize ale Consiliului Europei.