Propunere radicală. Ce s-ar întâmpla dacă SUA ar recunoaște acum Palestina?

Statele Unite ar trebui să recunoască acum Palestina, forțându-i astfel pe oficialii israelieni să ia în considerare reluarea negocierilor cu omologii lor palestinieni privind rezolvarea conflictului dintre cele două tabere. Diverși experți cred că o astfel de inițiativă din partea americanilor și a aliaților lor vestici ar putea reprezenta o schimbare majoră a stituației actuale din Orientul Mijlociu, caracterizată de conflicte și tensiuni permanente. Mai mulți oficiali occidentali s-au arătat favorabili unei astfel de propuneri, însă este ea realizabilă în acest moment?

Contextul

Potrivit celor de la Deutsche Welle, există două teorii ale statului: teoria declarativă și teoria constitutivă.

Adepții teoriei declarative spun că un stat poate fi considerat ca atare dacă îndeplinește definiția statalității inclusă în Convenția de la Montevideo din 1933, care spune că pentru a fi considerat stat, un teritoriu trebuie să aibă o populație permanentă, un teritoriu definit, propriul guvern și capacitatea de a intra în relații cu alte state.

Convenția explică că existența politică a unui stat “este independentă de recunoașterea de către celelalte state.”

“Chiar înainte de recunoaștere, statul are dreptul de a-și apăra integritatea și independența, de a asigura conservarea și prosperitatea sa și, în consecință, de a se organiza după cum crede de cuviință, de a legifera interesele sale, de a-și administra serviciile și de a defini jurisdicția și competența instanțelor sale,” potrivit documentului.

Aceasta duce la a doua teorie a statalității: teoria constitutivă. Spre deosebire de Convenția de la Montevideo, această teorie spune că un stat poate fi considerat stat doar dacă restul lumii îl recunoaște ca atare. Această teorie nu este codificată în drept: mai degrabă, consideră că statalitatea modernă este o chestiune atât de drept internațional, cât și de diplomație.

Experții au opinii diferite când iau în calcul dacă teritoriile palestiniene se potrivesc definiției legale a unui stat. Unii spun că da, în timp ce alții afirmă că nu sunt îndeplinite cerințele consacrate în Convenția de la Montevideo.

Unii pledează împotriva utilizării Convenției de la Montevideo pentru a determina statutul în totalitate, spunând că cea mai bună speranță a teritoriilor palestiniene de a revendica statutul este recunoașterea internațională.

În acedst moment, majoritatea celor 193 de state membre ONU, respectiv 139, recunosc teritoriile palestiniene ca stat.

DW precizează că solicitarea unui stat de a adera la Națiunile Unite trebuie să fie aprobată de cel puțin nouă din cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU. Dacă vreunul dintre cei cinci membri permanenți ai consiliului – China, Franța, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite – se opune cererii, țara nu se poate alătura.

În acest moment, teritoriile palestiniene nu sunt recunoscute ca stat de SUA, Franța, Canada, Germania, Italia sau Marea Britanie.

Aceste țări au spus că nu vor recunoaște statul palestinian până când conflictul cu Israelul nu va fi rezolvat pe cale pașnică.

Nouă din cele 27 de state membre ale UE recunosc suveranitatea statală palestiniană. Aproape toate statele membre UE care recunosc acest lucru au fost cândva membre ale blocului estic aliniat sovietic și toate i-au recunoscut statutul înainte de a adera la Uniunea Europeană.

Palestina este considerată în prezent un stat observator nemembru al ONU, ceea ce înseamnă că este binevenită să participe la sesiunile Adunării Generale și poate menține birouri la sediul ONU din New York. Statutul de observator nemembru al Palestinei înseamnă că reprezentanții săi pot observa procedurile din cadrul forumului mondial, dar nu pot vota în Adunarea Generală.

Datorită statutului lor de observator nemembru, acordat în 2012, teritoriile palestiniene au primit calitatea de membru al Curții Penale Internaționale (CPI) în 2015.

Propunere șoc

Acesta este contextul în care mai multe voci occidentale au vorbit despre posibilitatea ca Statele Unite să recunoască statul palestinian. Într-un material dedicat subiectului, NPR a comparat situația cu cea din1948, când Israelul și-a proclamat independența. În acel moment, președintele american Harry Truman și-a declarat susținerea la câteva minute după anunțul făcut de David Ben-Gurion, făcând din Statele Unite prima țară care a recunoscut Israelul ca națiune.

“Dar să nu credeți că decizia de a recunoaște Israelul a fost una ușoară,” a spus Truman într-un interviu filmat după ce a părăsit Casa Albă. “Ceea ce încercam să fac a fost să găsesc o patrie pentru evrei și să fiu în continuare corect cu arabii.”

Potrivit NPR, situația Israelului era delicată în acel moment: statul evreu nou creat nu avea granițe fixe, se confrunta cu amenințări de război din partea mai multor state arabe și nu era clar dacă va supraviețui. Cu toate acestea, Truman și-a folosit autoritatea prezidențială pentru a acționa unilateral.

O abordare similară în ceea ce-i privești pe palestinieni este luată în considerare astăzi în unele cancelarii occidentale, deși o astfel de mișcare este încă considerată un proces îndepărtat, cred experții.

Mai mulți lideri și diplomați europeni au invocat această posibilitate, inclusiv ministrul britanic de externe David Cameron.

Cameron a spus în urmă cu câteva săptămâni că țara sa ar putea recunoaște oficial un stat palestinian după o încetare a focului în Gaza, fără a aștepta rezultatul a ceea ce ar putea fi discuții de ani de zile între Israel și palestinieni privind soluția cu două state. Șeful diplomației britanice a adăugat însă că nicio recunoaștere nu poate avea loc cât timp gruparea teroristă Hamas rămâne în Gaza, dar că aceasta ar putea avea loc în timp ce negocierile israeliene cu liderii palestinieni continuă. (Hamas a adoptat până acum poziția conform căreia liderii săi nu vor părăsi enclava ca parte a unui acord de încetare a focului).

Șeful diplomației de la Londra a afirmat că o astfel de recunoaștere a statului palestinian “nu poate veni la începutul procesului (de negociere), dar nu trebuie să fie chiar la sfârșitul procesului… Ar putea fi ceva pe care să îl luăm în considerare pe măsură ce acest proces, acest avans către o soluție, devine mai real. Ceea ce trebuie să facem este să oferim poporului palestinian un orizont către un viitor mai bun, viitorul de a avea un stat propriu.”

În condițiile în care, așa cum am menționat anterior, nicio putere occidentală nu a recunoscut statul palestinian, experții susțin că recunoașterea de către Occident, în special de către SUA, a acestui lucru ar fi semnificativă.

“Ei bine, (acest lucru) este important, de fapt,” a spus Ali Jarbawi, profesor de științe politice la Universitatea Birzeit din Cisiordania. “Avem nevoie de presiune (asupra Israelului) din partea Statelor Unite și a restului lumii.”

Jarbawi a spus că negocierile, care au început în anii 1990, au oferit întotdeauna un avantaj Israelului. “În ultimii 30 de ani, subiectul creării unui stat palestinian a fost lăsat exclusiv în seama Israelului,” a declarat profesorul. “Așadar, Israelul are drept de veto dacă să creeze sau nu un stat palestinian”.

Recunoașterea în avans a Palestinei ar întări poziția palestinienilor la masa de negocieri, a afirmat Ali Jarbawi.

Opoziția lui Bibi

Cum privesc însă israelienii acxeastă propunere? NPR a precizat că premierul israelian Benjamin Netanyahu a rezistat mult timp eforturilor privind un acord negociat care ar crea un stat palestinian. El se opune și mai ferm recunoașterii unilaterale.

“Sub conducerea mea, Israelul va continua să se opună cu fermitate recunoașterii unilaterale a unui stat palestinian,” a spus recent Netanyahu. “Și când vor să acorde o asemenea recunoaștere unilaterală? După teribilul masacru din 7 octombrie. Nu poate exista un premiu mai mare și fără precedent acordat terorismului,” a afirmat șeful cabinetului israelian, referindu-se la atacul brutal lansat de gruparea Hamas în sudul Israelului în urmă cu cinci luni, în urma căruia peste 1.600 de israelieni au fost uciși, alte mii răniți, iar peste 250 luați ostatici și duși cu forța în Gaza.

La rândul său, Michael Oren, fost ambasador al Israelului în SUA, a spus că publicul israelian nu vrea în prezent să ofere concesii palestinienilor. “Aveți o populație israeliană care, în acest moment, este absolut hotărâtă să nu discute despre statul palestinian,” a declarat Oren.

De exemplu, un sondaj publicat în ianuarie de Institutul pentru Democrație din Israel, un think tank din Tel Aviv, a constatat că 59% dintre israelienii evrei se opun înființării unui stat palestinian ca parte a unui acord pentru a pune capăt războiului. Dintre israelienii arabi, 69% susțin propunerea.

Unii israelieni, în special cei de dreapta, sunt îngrijorați de faptul că un stat palestinian ar putea acționa ca rampă de lansare pentru viitoarele atacuri ale militanților și susținătorilor lor care doresc în mod deschis eradicarea Israelului.

Oren a recunoscut că Israelul se va confrunta cu presiuni pentru a face compromisuri politice cu palestinienii atunci când luptele actuale din Fâșia Gaza se vor termina.

Dar fostul ambasador nu crede că SUA vor renunța la politica de lungă durată care cere israelienilor și palestinienilor să negocieze încetarea conflictului.

“Când secretarul de stat (Antony) Blinken spune că Israelul trebuie să vorbească despre o cale către un stat palestinian, cred că Israelul ar trebui să răspundă: OK, vom vorbi despre o cale. O cale poate reprezenta multe lucruri. Nu te angajează în niciun fel și menține dialogul deschis,” a adăugat Oren.

Soluția magică?

În acest context, NPR s-a referit la lunga istorie a discuțiilor de pace eșuate dintre cele două tabere și a precizat că actualul război din Gaza este cel mai sângeros conflict dintre cele două părți. Un acord negociat între cele două tabere nu pare realist în prezent. (Campania militară a Israelului, declanșată ca răspuns la atacul Hamas din octombrie trecut, ar fi dus până acum la moartea a peste 31.000 de palestinieni și rănirea altor circa 73.000, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, controlat de Hamas. Datele acestuia sunt însă imposibil de verificat din surse independente, iar în mai multe ocazii informațiile difuzate de Hamas s-au dovedit false).

Ultima dată când israelienii și palestinienii au apărut aproape de o soluție negociată a fost în anul 2000, când președintele Bill Clinton i-a adus pe liderii israelieni și palestinieni la Camp David, în afara Washingtonului, pentru două săptămâni de negocieri intense. Dar părțile nu au ajuns în final la un acord, iar la scurt timp după aceea a început o revoltă palestiniană sângeroasă.

Recunoașterea de către SUA a unui stat palestinian nu este o soluție magică, a declarat Larry Garber, un fost diplomat american care a condus cândva programul de ajutor al Statelor Unite (USAID) în teritoriile palestiniene. Dar adaugă el, ar putea îmbunătăți perspectiva negocierilor.

“Cred că cea mai importantă parte este doar impactul psihologic pe care l-ar avea în teritoriile palestiniene,” a declarat el. “Va da un mare impuls celor care au promovat negocierile pașnice cu scopul de a crea un stat palestinian.”

Potrivit NPR, Departamentul de Stat al SUA analizează în prezent posibilitatea recunoașterii statului palestinian în timp ce efectuează o revizuire amplă a politicilor SUA în regiune.

De zeci de ani, politica SUA a fost aceea de a se opune recunoașterii Palestinei ca stat atât la nivel bilateral, cât și în instituțiile ONU și de a sublinia că crearea statului palestinian ar trebui realizată numai prin negocieri directe între Israel și Autoritatea Palestiniană.

Eforturile de a găsi o cale diplomatică războiului din Gaza au deschis însă posibilitatea regândirii multor paradigme și politici vechi ale SUA, a spus un înalt oficial american.

Unii membri ai Administrației Biden cred acum că recunoașterea unui stat palestinian ar trebui să fie primul pas și nu ultimul în negocierile pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, a afirmatr un oficial de la Washington.

Există mai multe opțiuni pentru SUA în această chestiune, a precizat Axios, între care: recunoașterea bilaterală a statului Palestina, evitarea folosirii dreptului de veto pentru a bloca Consiliul de Securitate al ONU să admită Palestina ca stat membru cu drepturi depline al forului mondial, precum și încurajarea altor țări să recunoască Palestina.

Dar în acest moment, nu există niciun semn că SUA ar putea face un astfel de pas și toate problemele regionale dificile rămân. Printre acestea se numără statutul Ierusalimului, pe care ambele părți îl revendică drept capitală, precum și soarta a jumătate de milion de coloniști evrei din Cisiordania. În plus, ar trebui elaborate aranjamente de securitate, împreună cu așa-numitul “drept de întoarcere” al palestinienilor la casele și terenurile pierdute în conflictele care au avut loc începând din 1948.

Ca și alții implicați de mult în această problemă, Garber a spus că este realist, afirmând că “aceasta (recunoașterea statului palestinian) nu este ceva ce Statele Unite pot face să se întâmple mâine.” Dar după atâtea eforturi eșuate, fostul diplomat crede că este timpul pentru o nouă abordare.

Postul NBC News a relatat și el despre această schimbare de atitudine a celor de la Washington, afirmând că Administrația Biden elaborează opțiuni pentru a pune în aplicare recunoașterea statului palestrinian după ce războiul din Gaza se va sfârși. Analiștii cred că ar fi o mișcare care ar putea oferi palestinienilor putere politică, legală și simbolică și s-ar putea adăuga presiunii internaționale împotriva Israelului pentru a se angaja în discuții semnificative pentru o pace pe termen lung.

Recunoașterea de către SUA a unui stat palestinian înaintea oricărui acord final cuprinzător între cele două părți ar marca o schimbare majoră a poziției americanilor într-o problemă delicată, atât pe plan intern, cât și în străinătate, afirmă comentatorii de peste ocean.

Concluzia. SUA și alte țări occidentale au declarat că susțin ideea existenței unui stat palestinian independent, alături de Israel, ca soluție la cel mai lung conflict din regiune, dar au spus că independența palestiniană ar trebui să vină ca parte a unui acord negociat între cele două tabere.

Prim-ministrul israelian Netanyahu a respins public crearea unui stat palestinian independent după războiul cu Hamas. De aceea, cred experții, o mișcare a unora dintre aliații cheie ai Israelului de a recunoaște un stat palestinian fără a mai avea acceptul Israelului ar putea izola Israelul și ar putea intensifica presiunile asupra sa pentru a se așeza din nou la masa negocierilor.

Rolul Statelor Unite în aceste eforturi ar fi, de aceea, crucial. Așa cum scria și New York Times, “recunoașterea de către SUA a Palestinei nu ar crea pace în Orientul Mijlociu, dar ar spori perspectivele unei soluții cu două state pentru a pune capăt conflictului dintre palestinieni și israelieni.

Ambele părți ar trebui să negocieze în continuare soluții juste și echitabile în ceea ce privește frontierele, securitatea, refugiații, statutul Ierusalimului, apa și viitoarele relații economice. Cu toate acestea, recunoașterea de către SUA a unui stat palestinian și un angajament pe termen lung față de securitatea Israelului ar contribui în mare măsură la construirea unui viitor în care ambele popoare ar putea trăi în pace împreună.”

Vor recunoaște însă americanii Palestina fără să mai aibă aprobarea israelienilor? Va fi aceasta soluția mult căutată la conflictul care macină regiunea? Deocamdată nimeni nu pare că știe răspunsul la aceste întrebări cruciale.

Surse: Deutsche Welle, NPR, Axios, AP, New York Times, The Conversation, NBC News, cfr.org, un.org, ilsa.org