Proiect legislativ privind clarificarea modului de finanţare a cheltuielilor de natură salarială din învăţământul special particular şi confesional, adoptat de Senat

Senatorii au adoptat, marţi, un proiect legislativ care vizează clarificarea modului de finanţare a cheltuielilor de natură salarială pentru personalul didactic şi administrativ din învăţământul special particular şi confesional.

Conform iniţiatorilor – parlamentari USR, susţinuţi de PNL şi PSD – finanţarea unităţilor de învăţământ special de stat sau particular şi confesional, a claselor de învăţământ special şi a elevilor din învăţământul special de stat sau particular şi confesional se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, din bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, transmite Agerpres.

Finanţarea unităţilor de învăţământ special de stat sau particular şi confesional, a claselor de învăţământ special şi a elevilor din învăţământul special de stat sau particular şi confesional integraţi în învăţământul de masă se realizează pe baza contractului de management educaţional încheiat pentru finanţarea primită din bugetul Ministerului Educaţiei şi a contractului de management încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru finanţarea primită din bugetul acestora, se explică în expunerea de motive.

Potrivit aceluiaşi document, în învăţământul special din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional se asigură finanţarea cheltuielilor salariale pentru personalul didactic şi administrativ încadrat în limitele cuantumului salarial al personalului angajat în unităţile de învăţământ special de stat şi în limitele de normare prevăzute de legislaţia vigoare.

„Raportat la situaţia întâlnită în practică, estimarea impactului bugetar se ridică la 2.000.000 lei/an. Estimarea are în vedere cheltuiala salarială a unui număr de 22 de cadre didactice şi cinci cadre didactice auxiliare şi personal administrativ angajat conform normativelor in vigoare pentru a asista un număr 64 de elevi cu CES şcolarizaţi in unităţi de învăţământ special particular. Impactul bugetar a fost determinat prin raportare la diferenţa dintre cheltuielile salariale care ar trebui decontate de către stat, în limitele de salarizare din învăţământul special de stat şi finanţarea de bază alocată efectiv an de an”, indică iniţiatorii.

Proiectul are rolul de a clarifica prevederile articolului 143 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, în scopul eliminării oricărei interpretări discriminatorii şi nerezonabile în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului preuniversitar special particular. Totodată, propunerea legislativă reiterează grija pe care statul ar trebui să o acorde copiilor cu deficienţe severe, asigurând nu numai stimularea dezvoltării unităţilor de învăţământ special, dar inclusiv sprijinirea nevoilor acestora în efortul depus de a oferi beneficiarilor primari o educaţie de calitate, incluzivă, adaptată nevoilor acestora, subliniază iniţiatorii actului normativ.

Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect.