G4Media.ro

Profesoară la 68 de ani: Reacții virulente ale cadrelor didactice față de…

Profesoară la 68 de ani: Reacții virulente ale cadrelor didactice față de posibilitatea de a rămâne titular la catedră după vârsta de pensionare

Profesoarele pot rămâne la catedră și după ce împlinesc 65 de ani – este decizia care a contrariat ieri cadrele didactice. Prevederea a fost publicată în Monitorul Oficial, ca modificare adusă de Ecaterina Andronescu metodologiei privind mobilitatea personalului didactic. Fără să fi fost anunțată sau dezbătută public, decizia a generat nenumărate comentarii ale profesorilor.

Edupedu.ro a centralizat câteva dintre comentariile cititorilor, la această decizie a ministrului Educației:

“Consumul nervos și stresul nu este același cu cel de la ciclul preșcolar și primar. Oare pot sta până la 65-68 de ani educatoarele și învățătoarele? Salarii care nu acoperă cheltuielile de transport și întreținere sunt încă un stres.” – spune o cititoare Edupedu.ro.

“Înțeleg nemulțumirea multora, dar cred că e cazul să gândim și din perspectiva profesorilor care se apropie de pensionare. După ce toată cariera ai avut un salariu mult sub posibilitățile tale intelectuale, în momentul în care acesta ajunge la un nivel decent, e firesc să dorești să profiți de el. Trecerea de la un salariu de 3000-3500 lei la o pensie de 1500-1800 lei nu e plăcută pentru nimeni. Oamenii aceștia nu rămân de plăcere, ci de nevoie”. – atrage atenția un alt cititor Edupedu.ro.

 

Foto: Pixabay.com

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Dupa 65 de ani omul se ocupa de-ale sufletului.

  2. Trebuie sa fi inconștient că să mai consideri o persoana de peste 65 ani că este capabilă să intre la clasa cu energie maxima și să entuziasmeze anoile generații, singura metoda de a face cartea sa se lipească de ei. Clanul sindicatelor in cârdășie cu birocrații din minister nu se gândesc la rolul unui învățământ de calitate pentru tara, ci doar la beneficiile proprii. Un învățământ de calitate atrage tinerii, chiar daca nu prin salarii ar putea prin locuințe oferite de administrațiile locale (cum au început să se stabilizeze medicii în localitățile mici). Daca nu oferi un salariu extraordinar unui profesor tanar capabil el va veni totuși dacă știe că va avea o locuință asigurata cu o chirie mică, valabilă pe toată perioada cat lucrează în învățământ.
    Munca de profesor epuizează nervos, aceia care vor sa stea peste 65 de ani vin să frece scaunele și să ocupe locuri de munca care ar putea fi oferite tinerilor daca s-ar crea un cadru atractiv !

    • Un tanar capabil se va face profesor … dar prin strainatate.

      Problema este ca n-au oameni. Cei buni nu vin, cei care vin nu pot trece examenul.
      Ia socoteste cati suplinitori sunt in totalul profesorilor.

      Cand e vorba de masuri in invatamant, ar trebui sa vedem ce e in spatele masurilor: FALIMENTUL!
      Toate miscarile astea sunt un karaoke jalnic, incercand sa ascunda ca educatia in Romania este compromisa. Cine se salveaza, o face individual, in ciuda sistemului, nu datorita lui (olimpicii, cei care pleaca la facultati onorabile pe afara, etc.)

  3. Observ ca de fiecare data cand se aduce in discutie subiectul educatiei copii sunt pe locul 2 sau 3 in ordinea de prioritati. Educatia nu a fost construita in jurul elevilor, ci in jurul profesorilor, ei fiind adevaratii beneficiari ai sistemului educational.

    • Crede-ma, legile educatiei de 29 de ani nu sunt in favoarea nici a profesorilor, nici a elevilor, doar se clameaza asta, vezi idealul mult-trambitat : educatie centrata pe elev. Ele sunt, insa, in favoarea ordinarilor care ne subjuga de 29 de ani, ei sunt cei care castiga alegerile si puterea, prin degradarea invatamantului, si calitativ si cantitativ.

    • Nici in „iepoca_comu’ista” nu era altfel, Gabriela.
      „invatamantul” din rssh tzigania a fost, este si inca va mai fi un instrument de mentinere a obedientei, trasatura care defineste popo’u’ rumunc. Ba chiar accentuarea acesteia prin horrodocsie.
      Sanitarul a subliniat f bine. Salvarea a fost este si va fi prin efort individual.

  4. Oricine iese la pensie din sistemul public, indiferent de domeniu ( educație, sănătate, securitate națională, administrație publică, etc. ), se poate angaja în mediul privat, în nici un caz tot în sistemul public, asta trebuie să fie legea cea bună.

  5. nu înțeleg care e problema…chestia e opțională …dacă nu vrei să râmâi te pesionezi …dacă te consideri în stare să mai predai care e problema???…nu toată lumea ajunge la 65 de ani epavă…de ce în sistemul universitar se poate??? …în plus ceea ce nu înțelege este deficitul de profesori si precaritatea pregătirii inițiale lor așa cum se vede din examenele de titularizare…si la ora actuală este un deficit de profesori si sunt destui pensionari chemați să predea…deficitul va fi si mai mare în viitor …deficit nu este numai la medici …asta nu înțelege lumea

    • Problema este ca nu se face o evaluare corecta a capacitatii pensionarului de a mai preda. Pe baza prieteniei cu d-l director, el va ramane pana la 68 de ani la clasa, desi poate este o cazatura de om. Se merge pe bunavointa nu pe competenta.
      Deficit de profesori nu este, salariile au crescut, dar tinerii sunt alungati tocmai de evaluarea incorecta a competentelor; intotdeauna sunt preferati cei in varsta, pe motive de umanitate, ca deh, trebuie sa aiba un salariu mai mare ca sa creasca pensia etc. Am vazut destui profesori excelenti, cu titularizare luata cu note de 9 sau peste, care si-au dat demisia dupa 10-15 ani de catedra, sufocati de prostia si incompetenta din invatamant.
      Acei profesori ar fi trebuit mentinuti cu orice pret, dar d-nii directori au preferat sa aiba subalterni suplinitori care sa vina an de an cu cersitul, slab pregatiti, cuminti, care dicteaza, lasa elevii sa copieze, intr-un cuvant, ajuta la promovarea 100%.

    • „prietenia” despre care vb are o componenta importanta: parandaratul.
      Asa cum se praftica-n „iepoca”: maistrii primeau parandarat de la cei carora le repartizau lucrari de categorie mare.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.