Profesoară de Limba franceză, despre cum a putut lua 10 la BAC George Simion la limba în care s-a poticnit constant aseară, la o televiziune din Franța: Aș fi dat un 6, cu multă îngăduință / Noi suntem de vină, profesorii. Noi creăm aceste iluzii false, noi am cedat în fața presiunilor

Eu am suferit întotdeauna de faptul că un copil bun, un copil care muncește, un copil care a pornit de foarte jos și a ajuns la un nivel ridicat, nu neapărat de 10, mă va judeca foarte aspru dacă eu nu voi pune în lumină adevăratul său efort, față de acela al unui alt copil care n-a dat nicio importanță materiei X sau Y și care totuși la un examen se prezintă cu același rezultat ca și celălalt.

Judecata aceasta a copiilor să știți că există între ei. Ei nu închid ochii, ei nu iartă, doar că nu spun, pentru că noi nu-i învățăm să arate dinăuntrul situației, să spună că nu e normal să se întâmple așa. Și atunci nu ne mirăm că acei copii care au primit pe nedrept un rezultat nemeritat vor considera că sunt grozavi, că au reușit o mare izbândă.

Noi i-am girat, noi i-am ajutat să trăiască în această iluzie că sunt buni și foarte buni.

Rep: Putem spune că este o notă mincinoasă, raportat la competențele reale ale acestui absolvent?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Dacă mă întrebați pe mine, da. Dacă întrebați pe alții, vor spune că totul este relativ, în sensul în care te întrebi: care este scopul învățării unei limbi? Să poți să transmiți un mesaj într-o limbă perfectă sau aproximativ perfectă.

Rep: L-am văzut incapabil să transmită un mesaj în limba franceză, de la cap la coadă.
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Exact. Și chiar dacă, cum să spun, n-ar fi combinat atât de spontan româna cu franceza, tot nu ar fi fost normal că atunci când nu ești stăpân pe o limbă străină să te exprimi în ea. Când poți foarte bine să faci apel la un specialist și la un translator, integral.