Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În urmă cu patru ani, chestiunile de sănătate globală și conflictele internaționale erau temele despre care elevii care participau la ediția de atunci a testelor PISA se declarau a fi cel mai puțin informați. În 2022, acestea sunt temele care domină agenda internațională, cu efect major asupra piețelor care așteaptă tineri angajați, asupra sistemelor de educație și asupra societății în care tinerii trebuie să se descurce. Din acest punct pleacă cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind perspectivele pe termen mediu și lung în domeniul educației, pentru ca aceasta să nu mai treacă prin șocuri similare precum cele înregistrate din 2020 încoace.
În ediția pe 2022 a Education Policy Outlook, publicată recent de OCDE, organizația plasează așteptările țărilor membre privind educația în contextul global curent. OCDE, organizație la care și România dorește să adere, atrage atenția că, pentru țările membre, trei forțe tulbură apele nu doar în economie, politică și relații diplomatice, ci și în sistemele de educație. Acestea trebuie să se pregătească – și mai ales să îi pregătească pe tineri – pentru contextul de viață și de muncă în rapidă schimbare asupra căruia și acest for, și altele au insistat în ultimii ani.
Cele trei “forțe catalizatoare”: invazia Rusiei din Ucraina, continuarea efectelor produse de pandemia Covid-19, respectiv evenimente climatice extreme.
Potrivit OCDE, acestea trei vor continua să aibă ecouri, cel puțin, în 2023 și vor avea un impact considerabil asupra sistemelor de educație, de la digitalizare la nevoia educației de consum media și la creșterea investițiilor în acest domeniu, într-un moment în care, în fața unor probleme economice în creștere, guvernele vor avea tendința să aloce mai puțini bani.