Încă cinci persoane, inclusiv un notar public, reţinute în dosarul „Fabrica de moşteniri” de la Constanța / Membrii reţelei sunt acuzaţi că luau cu acte false locuinţele unor vârstnci bolnavi sau singuri şi le vindeau apoi unor cumpărători de bună credinţă

Cinci persoane, printre care se află şi o femeie-notar public, au fost reţinute vineri de DIICOT, urmând a fi duse în instanţă cu propunere de arestare preventivă, într-un dosar de înşelăciuni imobiliare cunoscut ca „fabrica de moşteniri” de la Constanţa, transmite Agerpres.

Totodată, procurorii au formulat propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, faţă de o altă persoană, care are calitatea de executor judecătoresc, informează un comunicat transmis de DIICOT.

Acuzaţiile din acest dosar sunt de trafic de persoane, constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectu al, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă şi spălare a banilor.

Ancheta în acest caz s-a derulat pe parcursul mai multor ani. Astfel, în luna iulie, au mai fost reţinute 13 persoane.

„Începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta şi starea de vulnerabilitate a trei persoane vătămate, le-ar fi recrutat, transportat şi adăpostit în imobile pe care aceasta le deţinea în localitatea Oltina, menţinându-le într-o stare de aservire, în scopul obţine rii unor foloase materiale injuste prin însuşirea drepturilor băneşti cuvenite (pensie şi ajutor de deces)”, declara Poliţia în urmă cu patru luni.

În 2018, acelaşi bărbat ar fi iniţiat şi constituit împreună cu alte două persoane – un notar public şi un executor judecătoresc – un grup infracţional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, şi alţi membri, printre care un alt notar public, în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparţinând unor persoane vulnerabile – vârstnici aflaţi în stadii avansate de degradare fizică şi psihică – şi de a desfăşura, ulterior, operaţiuni m enite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.

„Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, iniţiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acţionând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau preşedinţi ai unor asociaţii de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situaţii vulnerabile (…) care deţineau în proprietate garsoniere sau apartamente în municipiul Constanţa. Pentru fiecare caz în parte ar fi fost conceput un circuit complex de operaţiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit şi s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptăţite (moştenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată”, susţinea Poliţia.

În scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, notarii publici care făceau parte din grupare fie ar fi falsificat acte autentice precum procură specială, contract de împrumut, fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.

În situaţia în care nu se obţinea rezultatul dorit, gruparea demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii false.