Primul sărut datează de acum 21 de milioane de ani, spun oamenii de știință

Oamenii se sărută, maimuțele se sărută, chiar și urșii polari o fac. Iar acum cercetătorii cred că au reconstituit originile evolutive ale sărutului, scrie BBC.

Studiul lor sugerează că sărutul pe gură a evoluat cu mai mult de 21 de milioane de ani în urmă și era probabil ceva la care se dedau strămoșii comuni ai oamenilor și ai altor maimuțe mari.

Aceeași cercetare a concluzionat că și neandhertalienii s-ar fi putut săruta.

Oamenii de știință au studiat sărutul deoarece acesta reprezintă o enigmă evolutivă – nu are beneficii evidente pentru supraviețuire sau reproducere, și totuși este ceva ce se observă nu doar în multe societăți umane, ci în întregul regn animal.

Găsind dovezi că și alte animale se sărută, oamenii de știință au putut construi un „arborele genealogic evolutiv” pentru a determina când este cel mai probabil să fi evoluat.

Pentru a se asigura că comparau același comportament la diferite specii, cercetătorii au trebuit să dea o definiție foarte precisă – și destul de puțin romantică – pentru „sărut”.

În studiul lor, publicat în revista Evolution and Human Behaviour, ei au definit sărutul ca fiind un contact oral-oral neagresiv, „cu o anumită mișcare a buzelor sau a părților bucale și fără transfer de alimente”.

„Oamenii, cimpanzeii și bonobo se sărută cu toții”, a explicat cercetătoarea principală, dr. Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea din Oxford. Din aceasta, ea a concluzionat că „este probabil ca strămoșul lor comun cel mai recent să se fi sărutat”.

„Credem că sărutul a evoluat probabil în urmă cu aproximativ 21,5 milioane de ani la maimuțele mari”.

În acest studiu, oamenii de știință au descoperit un comportament care se potrivea cu definiția lor științifică a sărutului la lupi, câini de prerie, urși polari și chiar albatroșii.

Ei s-au concentrat pe primate – și în special pe maimuțe – pentru a construi o imagine evolutivă a originii sărutului uman.

Același studiu a concluzionat, de asemenea, că neandhertalienii – cei mai apropiați strămoși ai noștri, care au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani – se sărutau și ei.

O cercetare anterioară asupra ADN-ului neandhertalienilor a arătat, de asemenea, că oamenii moderni și neandhertalienii aveau în comun un microb oral – un tip de bacterie care se găsește în saliva noastră.

„Asta înseamnă că trebuie să fi făcut schimb de salivă timp de sute de mii de ani după separarea celor două specii”, a explicat dr. Brindle.

Deși acest studiu a identificat momentul în care s-a dezvoltat sărutul, nu a putut răspunde la întrebarea „de ce”.

Există deja o serie de teorii – că a apărut din comportamentul de îngrijire al strămoșilor noștri maimuțe sau că ar putea oferi o modalitate intimă de a evalua sănătatea și chiar compatibilitatea unui partener.

Dr. Brindle speră că acest lucru va deschide o ușă către răspunsul la această întrebare.

„Este important pentru noi să înțelegem că este ceva ce împărtășim cu rudele noastre non-umane”, a spus ea.