Președintele Iohannis i-a chemat azi la Cotroceni pe liderii coaliției pentru o ședință de lucru tema Planului Național de Redresare și Reziliență

Președintele Klaus Iohannis va avea miercuri, la Palatul Cotroceni, începând cu ora 16:00, o ședință de lucru pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență, la care vor participa Ludovic Orban, Florin Cîțu, Dan Barna, Hunor Kelemen și Cristian Ghinea, potrivit unui anunț transmis de Administrația Prezidențială.

G4Media.ro a anunțat încă de marți, citând surse din cadrul coaliției, că președintele Klaus Iohannis va avea miercuri după-amiază o întâlnire cu liderii coaliției aflate la guvernare pentru a conveni forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), înainte ca documentul să fie pus în dezbatere publică.

PNRR este cadrul în care România va cheltui în următorii 5 ani cele aproape 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru relansarea economiei post-pandemie.

Partidele aflate la guvernare au negociat intens în ultimele săptămâni domeniile prioritare pentru finanțare și sumele care să fie alocate fiecăruia, concluzia, anunțată de ministrul Cristian Ghinea, fiind de a merge cu o alocare mai mare decât suma alocată României, probabil în jur de 135%, urmând ca, după discuțiile cu Comisia Europeană, proiectele neeligibile să fie eliminate.

Potrivit lui Ghinea, PNRR se axează cei șase piloni introduși de Parlamentul European:

1. Tranziție verde, șase componente: sistemul național de gestionare a apei; păduri (lupta cu tăierile ilegale de lemn) perdele forestiere și biodiversitate; managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară; transport feroviar și metrou (rămâne alocarea din decembrie: cel puțin 4,5 miliarde pentru căi ferate și metrou); valul renovării (va exista un fond pentru reabilitare energetică și seismică care va fi gestionat cu Ministerul Dezvoltării); energii regenerabile și eficiență energetică.

2. Transformare digitală, trei componente: cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate (proiecte de actualizare digitală pentru companii și cetățeni; extinderea semnăturii digitale; operaționalizarea cărții electronice de identitate); digitalizarea educației; 5G.

3. Creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă, opt componente: reforma pensiilor; reforma companiilor de stat; sprijin pentru mediul de afaceri; România educată, învățământ dual; cercetare, dezvoltare, inovare; cercetarea și dezvoltarea infrastructurii de gaz; România creativă; transport rutier și autostrăzi.

4. Coeziune socială și teritorială, cinci componente: fond de reziliență pentru UAT-uri pentru dezvoltarea de proiecte în direcția țintelor din PNRR (digital și verde); fonduri pentru comunități sărace și rurale; infrastructură socială și cămine de bătrâni; România velo (scopul este includerea României în traseele velo europene); România atractivă (operaționalizarea organismelor de management al destinației).

5. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională, opt componente: vor fi două direcții de investiții la Sănătate (de acces la sănătate și infrastructură spitalicească); reziliență în situații de criză și campanie de vaccinare; garanția pentru comunitate, dezvoltarea de centre comunitare; infrastructură școlară și universitară; venitul minim de incluziune; formule de încurajare a formalizării muncii; reforma administrației publice; fonduri de reziliență pentru societatea civilă.

6. Social (copii, tineret), trei componente: Programul național pentru reducerea abandonului școlar; granturi pentru tineret și sport; Programul național pentru creșe.

Alocările prin ONRR asupra cărora partidele aflate la guvernare au căzut, de principiu, de acord:

• pentru infrastructura de transport – 9 miliarde de euro (inclusiv pentru căi ferate și autostrăzi);
• pentru mediu – 4 miliarde de euro (apa, canalizare, managementul deșeurilor, împăduriri);
• pentru educație – 4 miliarde de euro (digitalizare, învățământ dual, cumpărarea a aproximativ 1.800 de autobuze școlare);
• pentru digitalizare – 4 miliarde de euro;
• pentru agricultură – 3 miliarde de euro (irigații și gestionarea apei);
• fond de reziliență pentru primării pentru asigurarea cofinanțărilor pentru proiectele din localitățile care nu au bani – 4 miliarde de miliarde de euro;
• pentru rețeaua de gaz – 600 de milioane de euro;
• pentru mediul privat – 2,5 miliarde de euro;
• pentru investiții prin Ministerul Energiei – 1,5 miliarde de euro;
• pentri sănătate – 3 miliarde de euro, în special pentru construcția de spitale noi (au fost menționate proiecte precum cele de la Sibiu, Brașov și Focșani).

PNRR va fi trimis Comisiei Europene la jumătatea lunii viitoare, urmând ca după 1 mai Executivul comunitar să înceapă să analizeze planurile fiecăruia dintre cele 27 de state membre și să propună Consiliului UE o recomandare de aprobare sau respingere a planurilor individuale. Consiliul va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte. Cel mai devreme acest proces se va finaliza în septembrie 2021, potrivit Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene.